Page 22 - unirea 11

11
Anca Sîrghie

„Sunt ceea ce

am devenit”

Un dialog cu medicul artist

Gheorghe Mircea Mitrohin

- A.S.: Cum şi unde a început viaţa
dumneavoastră, domnule doctor Mitrohin?
- G.M.M.: M-am născut în Cernăuţi, pe data
de 18 martie 1944, dar am fost înregistrat la Primăria
Pe Gheorghe Mircea Mitrohin, pe care cei a- din Galaţi, la 22 martie 1944, căci era vreme de răz-
propiaţi din Germania, unde trăieşte de mulţi ani, îl boi. Am plecat din Cernăuţi după naştere a doua zi,
cunosc drept Georg, l-am întâlnit, prin hazard, la stan- numai cu mama. Tata era pe front, ca ofiter, medic
dul Editurii Betta, la Bookfest, respectiv Târgul de veterinar în armata română. M-am născut pentru că
Carte de la Bucureşti din 30 mai 2018, unde ne-am mama nu ştia dacă tata se mai întoarce de pe front.
prezentat cărţile recente într-o atmosferă de rumoare Vroia să aibă o amintire de la el. Soarta a fost favo-
generală, încărcată de emoţiile atâtor evenimente scri- rabilă, căci el s-a întors sănătos. Mai exact, tocmai
itoriceşti consecutive şi chiar paralele, care mi-au dat când să mă înregistreze după naştere, Primăria din
impresia unei simfonii a cuvântului, greu de cuprins, Cernăuţi s-a închis, pentru că sovieticii ocupanţi erau
deşi pline de înţelesuri. la marginea oraşului. Mama s-a decis să plece cu ul-
Compensator, la Sibiu, în 27 iulie 2018, o reu- timul tren spre Galaţi, aşa că a fost nevoită să folo-
niune a Cenaclului „George Topârceanu” i-a fost de- sească apă de la locomotiva trenului, ca să mă hră-
dicată integral, într-o atmosferă de linişte salutară şi nească. Dar acum, când mă întorc la Cernăuţi, mor-
de real interes. Abia aici şi astfel, ideile gândirii doc- mântul bunicii mele decedate în 1942 este lângă cel
torului şi realizările în planul artelor plastice, corelate al profesorului Aron Pumnul şi lumea pune flori pe
ca într-un sistem de vase comunicante, mi-au ajuns ambele morminte, ceea ce mă bucură. Vedeţi de ce
mai aproape, aşa cum ele se află în cele 4 cărţi, dintre eu consider că destinul este hotărâtor pentru fiecare
care cele mai recente sunt publicate în limba română, dintre noi? Dacă numai o zi ar fi întârziat mama mea
la Editura Betta. în Cernăuţi, eu astăzi aş fi fost un cetăţean sovietic.
Socotesc că diaspora noastră are personalităţi - A.S.: Ce amintiri păstraţi din copilărie?
care în noul anotimp postdecembrist merită să co- - G.M.M.: Îmi amintesc că părinţii mei nu
munice cu ţara, de care au fost rupte ani mulţi, din m-au răsfăţat cu multe jucării, căci mingea pe care
motive ştiute. De aici, nevoia de a purta cu medicul mi-au cumpărat-o s-a spart, tot astfel cum trotineta
anestezist de la Freiburg, care m-a frapat cu barba s-a stricat imediat ce am primit-o. Aşa se face că am
sa tolstoiană, pe care şi-o mângâie instinctiv, parcă început să-mi fac jucării din lemn, mai ales corăbii pe
vrând să o ordoneze, un dialog spre a-i face portretul care le ciopleam cu un cuit bine ascuţit. Bineînţeles
ce merită să fie cunoscut de publicul sibian, de cel că nu a întârziat ziua când mi-am tăiat artera din de-
din ţară, şi de comunităţile conaţionalilor noştri din getul arătător, însă nu m-am pierdut cu firea, deşi a-
lumea întreagă. veam doar vreo 8 ani, ci am reuşit să opresc sângele
De ce nu? şi am fost mult mai atent pe mai departe.

22