Page 145 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 145

ţinem pe Dumnezeu într-o continuă agitaţie în viaţa noastră. Nu avem nimic din seninătatea vieţii care este „ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” (Coloseni 3:3).
Gândește-te la lucrurile care te împiedică să mai rămâi în Hristos. Tu spui: „Da, Doamne, așteaptă puţin – mai am de făcut cutare lucru. Da, voi rămâne în Tine de îndată ce îl voi sfârși sau de îndată ce cheie săptămâna aceasta. Va fi bine, Doamne. Voi rămâne în Tine după aceea.” Acţionează – începe să rămâi în El acum. În faza de început va fi nevoie de un efort permanent să rămâi în El, însă pe măsură ce vei continua, va deveni un lucru atât de firesc pentru tine încât vei rămâne în El fără vreun efort conștient. Ia hotărârea de a rămâne în Isus oriunde te-ai afla acum sau în orice împrejurare ai putea să ajungi în viitor.
15 IUNIE
Acţionează!
„De aceea... adăugaţi la credinţa voastră ...” (2 Petru 1:5, NTR).
În ce privește rutina vieţii. Petru spunea în acest pasaj că am devenit „părtași ai naturii dumnezeiești” și că ar trebui acum să ne dăm „toată silinţa”, concentrându-ne asupra formării unor obiceiuri sfinte (1:4–5, NTR). Trebuie să „adăugăm” la viaţa noastră tot ce înseamnă caracter. Nimeni nu se naște în mod natural sau supranatural cu caracter; acesta trebuie să fie cultivat. De asemenea, nu ne naștem nici cu obiceiuri – trebuie să ne formăm obiceiuri sfinte în baza noii vieţi pe care a pus-o în noi Dumnezeu. Noi nu trebuie să fim văzuţi ca exemple desăvârșite și pline de strălucire ale lui Dumnezeu, ci să fim văzuţi ca fiind esenţa de zi cu zi a vieţii obișnuite ce demonstrează minunea harului Său. Rutina vieţii constituie testul caracterului autentic. Cel mai mare obstacol în viaţa noastră spirituală este faptul că vom căuta să facem numai lucruri mari. Totuși, „Isus... a luat un ștergar și... a început să spele picioarele ucenicilor...” (Ioan 13:3–5).
Cu toţii avem perioade în care nu există în viaţa noastră niciun fel de strălucire și parcă nicio bucurie, perioade în care nu avem parte de altceva decât de rutina cotidiană cu sarcinile ei zilnice obișnuite. Rutina vieţii este de fapt modul în care Dumnezeu ne mântuiește între momentele noastre de mare inspiraţie pe care le primim de la El. Nu aștepta mereu ca Dumnezeu să-ţi dăruiască momentele Sale extraordinare, ci învaţă să trăiești în acele clipe obișnuite, caracterizate de rutina vieţii, prin puterea lui Dumnezeu.
Ne este greu să realizăm această „adăugare” menţionată de Petru aici. Noi spunem că nu
145


























































































   143   144   145   146   147