Page 168 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 168

are o atitudine de renunţare la sine și predare totală. Duhul Sfânt este hotărât ca noi să Îl percepem pe Isus Hristos în fiecare domeniu al vieţii noastre, și El ne va readuce în același punct din nou și din nou până ce vom izbândi. Realizarea de sine nu face altceva decât să ducă la proslăvirea faptelor bune, în vreme ce un credincios al lui Dumnezeu Îl proslăvește pe Isus Hristos prin faptele sale bune. În orice lucru pe care îl facem – fie că mâncăm sau bem sau spălăm picioarele ucenicilor – trebuie să luăm iniţiativa de a-L conștientiza și a-L recunoaște pe Isus Hristos în ceea ce facem. Fiecare fază din viaţa noastră își are un corespondent în viaţa lui Isus. Domnul nostru Își conștientiza relaţia cu Tatăl până și în cea mai umilă sarcină. „Isus, fiindcă știa... că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce... a luat un ștergar... și a început să spele picioarele ucenicilor...” (Ioan 13:3–5).
Ţelul unui credincios viguros din punct de vedere spiritual este „să-L cunosc pe El...” Îl cunosc pe El în locul în care mă aflu astăzi? Dacă nu, atunci Îl dezamăgesc. Eu nu mă aflu aici pentru realizare de sine, ci ca să Îl cunosc pe Isus Hristos. În lucrarea creștină, iniţiativa și motivaţia noastră sunt prea adesea pur și simplu rezultatul conștientizării faptului că există o lucrare de făcut și că trebuie să o ducem la îndeplinire. Totuși, aceasta nu este niciodată atitudinea unui credincios viguros din punct de vedere spiritual. Ţelul lui este acela de a-L recunoaște pe Isus Hristos în orice ansamblu de împrejurări.
12 IULIE
Biserica egocentrică din punct de vedere spiritual
„până vom ajunge toţi... la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos...” (Efeseni 4:13).
Împăcarea înseamnă refacerea relaţiei dintre întreaga rasă umană și Dumnezeu, readucând-o la felul în care a plănuit-o Dumnezeu să fie. Este ceea ce făcut Isus Hristos prin răscumpărare. Biserica încetează să mai fie duhovnicească atunci când devine egocentrică, fiind interesată numai de a-șo dezvolta propria organizare. Împăcarea omenirii cu Dumnezeu potrivit planului Său înseamnă să Îl recunoaștem pe El nu numai în viaţa noastră la nivel individual, ci și în viaţa noastră la nivel colectiv. Isus Hristos a trimis apostoli și învăţători tocmai pentru acest scop – ca Persoana colectivă a lui Hristos și a Bisericii Sale, alcătuită din numeroși membri, să ia fiinţă și să fie făcută cunoscută. Noi nu suntem aici ca să dezvoltăm o viaţă spirituală proprie sau să ne bucurăm de o
izolare spirituală în tihnă. Suntem aici ca să dobândim cunoașterea deplină a lui Isus Hristos, în
168



























































































   166   167   168   169   170