Page 207 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 207
dea bani pentru ceva ce îmi doresc, în vreme ce am refuzat să-i plătesc cuiva o datorie? I-am cerut lui Dumnezeu libertate în vreme ce am privat de libertate pe cineva care este în grija mea? Am refuzat să iert pe cineva și am fost rău cu acea persoană? Trăiesc precum un copil de Dumnezeu în mijlocul rudelor mele și al prietenilor mei? (vezi Matei 7:12).
Eu sunt copil de Dumnezeu numai prin nașterea din nou, și în calitate de copil al Său, sunt bun numai dacă „[umblu] în lumină” (1 Ioan 1:7). Pentru cei mai mulţi dintre noi, rugăciunea devine doar o exprimare religioasă lipsită de însemnătate, o părtășie mistică și emoţională cu Dumnezeu. Cu toţii ne pricepem să producem ceaţă spirituală care ne întunecă vederea. Însă dacă vom cerceta și vom analiza dovezile, vom vedea foarte clar care este problema – o prietenie, o datorie neplătită sau o atitudine inadecvată. E în zadar să ne rugăm dacă nu trăim ca niște copii ai lui Dumnezeu. Apoi Isus spune cu privire la copiii Săi: „Căci oricine cere capătă...” (Matei 7:8).
25 AUGUST
Sacrificiu și prietenie
„...v-am numit prieteni...” (Ioan 15:15).
Nu vom cunoaște niciodată bucuria sacrificiului de sine până când nu Îi vom preda lui Dumnezeu fiecare detaliu al vieţii noastre. Cu toate acestea, predarea de sine este pentru noi cel mai dificil lucru de făcut. Noi facem această predare condiţionată, spunând: „Mă voi preda dacă...!” Sau o abordăm spunând: „Presupun că trebuie să îmi dedic viaţa lui Dumnezeu.” Nu vom descoperi niciodată bucuria sacrificiului de sine în niciuna dintre aceste abordări.
Însă de îndată ce ne predăm în totalitate, încredinţându-ne cu totul viaţa în mâna lui Isus, Duhul Sfânt ne dă să gustăm din bucuria Sa. Ţelul suprem al sacrificiului de sine este să ne dăm viaţa pentru Prietenul nostru (vezi 15:13–14). Când Duhul Sfânt vine în viaţa noastră, dorinţa noastră cea mai mare este să ne dăm viaţa pentru Isus. Cu toate acestea, gândul sacrificiului de sine nici măcar nu ne trece prin minte, deoarece sacrificiul este exprimarea supremă a dragostei Duhului Sfânt.
Domnul nostru este exemplul nostru de viaţă care se caracterizează prin sacrificiu de sine, iar El a exemplificat perfect Psalmul 40:8: „Îmi găsesc plăcerea în a face voia Ta, Dumnezeul meu...” (NTR). El a îndurat un imens sacrificiu personal, și totuși cu o bucurie debordantă. M-am
predat eu vreodată în supunere absolută faţă de Isus Hristos? Dacă nu este El Cel la care caut
207
