Page 216 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 216

dobândi propria satisfacţie? Dacă da, atunci nu poţi să îl verși „înaintea Domnului”. Nu poţi niciodată să pui deoparte pentru Dumnezeu ceva ce îţi dorești pentru tine însuţi ca să obţii propria satisfacţie. Dacă vei încerca să obţii satisfacţie prin intermediul unei binecuvântări de la Dumnezeu, ea te va perverti. Trebuie să o sacrifici, vărsând-o înaintea lui Dumnezeu – lucru despre care raţiunea ta spune că este o risipă absurdă.
Cum pot eu să vărs „înaintea Domnului” dragostea firească și binecuvântările duhovnicești? Există un singur mod – trebuie să iau o hotărâre în mintea mea de a face acest lucru. Există anumite lucruri pe care le fac alţi oameni și care nu ar putea fi primite niciodată de către cineva care nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, deoarece este imposibil din punct de vedere omenesc să le răsplătești acestor oameni. De îndată ce realizez că un lucru este prea minunat pentru mine, că nu sunt vrednic să îl primesc și că el nu este deloc menit pentru o fiinţă umană, trebuie să îl vărs „înaintea Domnului”. Atunci înseși aceste lucruri pe care le-am primit se vor revărsa ca niște „râuri de apă vie” pretutindeni în jurul meu (Ioan 7:38). Și până când nu vărs aceste lucruri înaintea lui Dumnezeu, ele de fapt îi pun în primejdie atât pe cei dragi mie, precum și pe mine, pentru că ele se vor transforma în poftă. Da, este posibil să fim mânaţi de poftă în lucruri care nu sunt imorale și murdare. Până și dragostea trebuie transformată prin vărsarea ei „înaintea Domnului”.
Dacă ai devenit ursuz și acru, este din pricină că atunci când Dumnezeu ţi-a dat o binecuvântare, ai ţinut-o pentru tine. Însă dacă ai fi vărsat-o înaintea Lui, ai fi fost cea mai plăcută persoană de pe pământ. Dacă păstrezi mereu binecuvântările pentru tine și nu înveţi niciodată să verși nimic „înaintea Domnului”, alţi oameni nu vor avea niciodată ocazia să Îl vadă pe Dumnezeu mai bine prin tine.
4 SEPTEMBRIE
Al Săi!
„Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat...” (Ioan 27:6).
Un misionar este cineva în care Duhul Sfânt a adus conștientizarea următorului fapt: „voi nu sunteţi ai voștri” (1 Corinteni 6:19). A spune: „Eu nu sunt al meu” înseamnă că am atins un nivel înalt în statutul meu spiritual. Adevărata natură a unei astfel de vieţi în confuzia efectivă de zi cu zi este dovedită prin faptul că mă predau de bunăvoie unei alte Persoane printr-o decizie supremă, și
acea Persoană este Isus Hristos. Duhul Sfânt îmi deslușește și îmi explică natura lui Isus pentru a
216


























































































   214   215   216   217   218