Page 271 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

treacă fără să acţionezi în baza lui la nivel interior, în voinţa ta; nu neapărat la nivel exterior, în viaţa ta fizică. Consemnează-l cu cerneală și cu sânge – pune-l în practică în viaţa ta. Credinciosul cel mai slab care ascultă de Isus Hristos este eliberat în secunda în care acţionează, iar puterea lui Dumnezeu îi este pusă la dispoziţie. Noi descoperim adevărul lui Dumnezeu, mărturisim că am greșit, însă ne întoarcem unde eram înainte. Apoi venim din nou la adevăr și iarăși ne întoarcem, până când într-un final învăţăm că nu avem de ce să ne mai întoarcem. Când ne confruntăm cu un asemenea cuvânt de adevăr din partea Domnului nostru care ne-a răscumpărat, trebuie să ascultăm de El numaidecât. „Veniţi la Mine...” (Matei 11:28). Când ne spune să venim, Isus Hristos ne spune de fapt să acţionăm. Cu toate acestea, ultimul lucru pe care am vrea să îl facem este să venim. Însă orice om care totuși vine la El știe că, tocmai în acel moment, puterea supranaturală a vieţii lui Dumnezeu îi umple fiinţa. Puterea dominatoare a lumii, a firii pământești și a diavolului este acum paralizată; nu prin acţiunea ta, ci pentru că acţiunea ta te-a unit cu Dumnezeu și te-a legat de puterea Sa răscumpărătoare.
5 NOIEMBRIE
Părtași la suferinţele Sale
„...bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos...” (1 Petru 4:13).
Pentru ca să poţi fi folosit de Dumnezeu, El te va trece prin mai multe experienţe care nu îţi sunt deloc destinate ţie personal. Acestea au menirea de a te face folositor în mâinile Sale și de a te ajuta să înţelegi ce se petrece în viaţa altora. Datorită acestui proces, nu vei fi niciodată surprins de lucrurile cu care te confrunţi. Tu spui: „O, nu pot să am de-a face cu persoana cutare.” De ce nu poţi? Dumnezeu ţi-a dat suficiente ocazii să înveţi de la El cu privire la această problemă; însă tu I- ai întors spatele, neluând seama la ceea ce dorea să te înveţe, fiindcă ţi s-a părut ridicol să îţi petreci timpul în felul acela.
Suferinţele lui Hristos nu au fost cele ale unor oameni de rând. El a suferit „după voia lui Dumnezeu” (1 Petru 4:19), având o perspectivă diferită faţă de a noastră asupra suferinţei. Numai prin relaţia noastră cu Isus Hristos putem să înţelegem ce urmărește Dumnezeu în interacţiunea Sa cu noi. Când este vorba de suferinţă, este un lucru inerent culturii noastre creștine să vrem să cunoaștem dinainte scopul lui Dumnezeu. În istoria bisericii creștine, tendinţa a fost de a se evita
identificarea cu suferinţele lui Isus Hristos. Oamenii au căutat să ducă la îndeplinire poruncile lui
271