Page 291 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

viguroasă din viaţa lui Isus Hristos. „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău” (Ioan 17:15). Noi trebuie să fim în lume, dar nu din lume – să fim separaţi de ea la nivel interior, nu exterior (vezi Ioan 17:16).
Nu trebuie să îngăduim niciodată vreunui lucru să afecteze consacrarea puterii noastre spirituale. Consacrarea (a fi dedicaţi slujirii lui Dumnezeu) este partea de care trebuie să ne ocupăm noi; sfinţirea (a fi eliberaţi de păcat și a fi făcuţi sfinţi) este partea de care Se ocupă Dumnezeu. Trebuie să luăm o hotărâre deliberată de a fi preocupaţi doar de lucrurile de care este preocupat Dumnezeu. Modalitatea în care poţi lua această hotărâre, atunci când te confrunţi cu o problemă năucitoare, este să îţi pui întrebarea: „E acesta genul de lucru de care este preocupat Isus Hristos, sau e ceva de care este preocupat duhul diametral opus lui Isus?”
28 NOIEMBRIE
Bogăţiile celor săraci
„...socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său...” (Romani 3:24).
Evanghelia harului lui Dumnezeu trezește în sufletele umane o tânjire intensă și o indignare la fel de intensă, pentru că adevărul pe care îl scoate ea la iveală nu este plăcut sau ușor de acceptat. Există un anumit orgoliu în oameni care îi determină să dăruiască și să dăruiască, însă a veni și a accepta un dar este un lucru diferit. Sunt gata să îmi dau viaţa ca martir; sunt gata să îmi dedic viaţa slujirii – sunt gata să fac orice. Numai să nu mă umilești până la nivelul celui mai mare păcătos care merită iadul, spunându-mi că tot ce trebuie să fac este să accept darul mântuirii prin Isus Hristos.
Noi trebuie să ne dăm seama că nu putem să dobândim sau să câștigăm nimic de la Dumnezeu prin eforturile proprii. Trebuie fie să acceptăm mântuirea în dar, fie să rămânem fără ea. Cea mai mare binecuvântare spirituală pe care o primim este atunci când ajungem să conștientizăm că suntem săraci. Până când nu ajungem în acel punct, Domnul nostru este neputincios. El nu poate să facă nimic pentru noi atâta vreme cât credem că suntem suficienţi în noi și nouă înșine. Trebuie să intrăm în împărăţia Lui pe poarta sărăciei. Atât timp cât suntem „bogaţi”, mai ales în aspectul mândriei și al independenţei, Dumnezeu nu poate să facă nimic pentru noi. Numai atunci când suntem înfometaţi spiritual, primim Duhul Sfânt. Darul naturii
esenţiale a lui Dumnezeu este pus în noi și este făcut eficient în noi de către Duhul Sfânt. El ne
291