Page 305 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

pentru cineva. Trebuie să ne rugăm ca acea persoană să intre pe deplin în contact cu însăși viaţa lui Dumnezeu. Gândește-te câţi oameni a adus Dumnezeu în calea noastră, iar noi nu am făcut altceva decât să îi lăsăm baltă! Atunci când ne rugăm în baza răscumpărării, Dumnezeu creează ceva ce nu poate crea în niciun alt mod decât prin rugăciunea de mijlocire.
14 DECEMBRIE
Viaţa extraordinară
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima...” (Ioan 14:27).
Ori de câte ori în viaţa noastră vin vremuri de restriște, suntem tentaţi să Îl învinuim pe Dumnezeu. Însă vina ne aparţine nouă, nu lui Dumnezeu. A-L învinui pe Dumnezeu este dovada faptului că refuzăm să renunţăm la neascultare într-un anumit domeniu din viaţa noastră. Însă de îndată ce renunţăm la ea, totul devine pentru noi limpede ca lumina zilei. Atâta vreme cât încercăm să slujim doi stăpâni, pe noi înșine și pe Dumnezeu, ne vom confrunta cu dificultăţi, însoţite de îndoială și confuzie. Atitudinea noastră trebuie să fie una de încredere absolută în Dumnezeu. Odată ce ajungem în acel punct, nimic nu ne este mai ușor decât să trăim o viaţă de creștin. Dificultăţile se abat asupra noastră atunci când încercăm să uzurpăm autoritatea Duhului Sfânt pentru împlinirea propriilor scopuri.
Semnul aprobării lui Dumnezeu, ori de câte ori asculţi de El, este pacea. El trimite o pace incomensurabilă și profundă; nu o pace firească, așa „cum o dă lumea”, ci pacea lui Isus. Ori de câte ori pacea nu vine, așteaptă până va veni, sau caută să afli de ce nu vine. Dacă acţionezi călăuzit de propriul impuls, sau dintr-un sentiment de eroism, ca să fii văzut de alţii, nu vei simţi pacea lui Isus. Acest lucru nu arată niciun fel de unitate cu Dumnezeu sau încredere în El. Un duh de simplitate, claritate și unitate ia naștere prin Duhul Sfânt, nu prin deciziile tale. Dumnezeu contracarează deciziile noastre îndărătnice printr-un apel la simplitate și unitate.
Întrebările se nasc în mintea mea ori de câte ori încetez să ascult de El. Atunci când ascult de Dumnezeu, problemele apar, nu între mine și Dumnezeu, ci ca un mijloc prin care să-mi menţin mintea într-o cercetare continuă și plină de uimire a adevărului revelat al lui Dumnezeu. Însă orice problemă care apare între mine și Dumnezeu este rezultatul neascultării. Orice problemă care
apare în timp ce ascult de Dumnezeu (și vor apărea multe) îmi intensifică bucuria nespus de mare,
305