Page 313 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

Orice om a fost creat cu capacitatea de a năzui după mai mult decât a dobândit deja. Însă Dumnezeu este Cel care mă atrage, iar relaţia mea cu El este în primul rând una lăuntrică, personală, nu una intelectuală. Eu intru în această relaţie prin miracolul lui Dumnezeu și prin propria voinţă de a crede. Apoi încep să dobândesc o apreciere inteligentă și o pricepere a minunii transformării din viaţa mea.
23 DECEMBRIE
Părtași la ispășire
„...departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos...”
(Galateni 6:14).
Evanghelia lui Isus Hristos întotdeauna ne constrânge la o decizie a voinţei noastre. Am acceptat eu verdictul pe care l-a dat Dumnezeu păcatului la judecata de pe Crucea lui Hristos? Sunt interesat câtuși de puţin de moartea lui Isus? Vreau să mă identific cu moartea Lui – să fiu pe deplin mort faţă de orice interes legat de păcat, de firea pământească și de sine? Tânjesc să mă identific atât de strâns cu Isus încât să nu am nicio valoare pentru nimic altceva decât pentru El și pentru scopurile Sale? Marele privilegiu al uceniciei este că pot să mă dedic sub stindardul Crucii Sale, iar asta înseamnă moarte faţă de păcat. Trebuie să stai de vorbă cu Isus între patru ochi și să decizi să-I spui fie că nu vrei ca păcatul din tine să moară, fie că vrei să te identifici cu moartea Sa cu orice preţ. Când acţionezi cu credinţă absolută în ceea ce a făcut Domnul nostru pe cruce, se produce imediat o identificare supranaturală cu moartea Sa. Și vei ajunge să știi printr-o cunoaștere superioară că vechea ta viaţă a fost „[răstignită] împreună cu El” (Romani 6:6). Dovada că vechea ta viaţă este moartă, fiind „[răstignită] împreună cu Hristos” (Galateni 2:20), este naturaleţea extraordinară cu care viaţa lui Dumnezeu din tine îţi dă acum capacitatea de a asculta de vocea lui Isus Hristos.
Din când în când, Domnul nostru ne arată câte un crâmpei din ceea ce am fi noi dacă nu ar fi fost El. Aceasta este o confirmare a ceea ce a spus El – „...despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15:5). De aceea temelia creștinismului este devotamentul personal și înflăcărat faţă de Domnul Isus. Noi confundăm bucuria intrării noastre în Împărăţia lui Dumnezeu cu scopul pentru care ne duce El acolo. Însă scopul pentru care ne duce Dumnezeu în Împărăţia Sa este să
putem conștientiza tot ce înseamnă identificarea cu Isus Hristos.
313