Page 36 - HOH
P. 36

Esaki den sentido cu fraccion di MEP tin, den su lista di prioridadnan, revisa e ley di
               AZV. E parlamentario a subraya cu e ley aki ta hopi anticua, mientras cu mundo ta
               cambiando, y por mira tambe cu e cifranan gasto di AZV ta keda aumenta.



               Croes a indica (y mustra riba pantaya) cu na 2010 e servicio di salud tabata costa na
               Aruba 330 miyon florin, cu den e ocho añanan siguiente a bira 400 miyon. Esaki ta
               nifica di un aumento di 3%, 2.9% y 4% anual.



               E parlamentario a menciona cu si no haci algo lo yega un dia cu “lo carga awa hiba
               lama”. Por keda aumenta e BAZV pero si e costo y gastonan ta keda aumenta hunto
               cune, ta yega un dia cu lo no por sostene esaki mas.



               Pa tal motibo, e mes ta trek e parti di e ley aki. Esaki a wordo papia internamente, y a
               dicidi pa pidi AZV e reunion, y asina duna e fraccion di MEP pa nan duna nan vision y
               scucha esun di Parlamento, y wak con hunto por percura pa e sostenibilidad di AZV e
               añanan nos dilanti, pa e futuro generacion tambe por goza di un seguro di malesa,

               manera e pueblo ta gozando di dje awo.


               Bolbiendo na e cifranan, e parlamentario a bisa cu na 2011 e landsbijdrage di Gobierno
               tabata 122 miyon florin, y desde cu a introduci cu BAZV esaki a cuminza cubri 82

               miyon, a cuminza trece 117 miyon aden y e landsbijdrage di gobierno enberdad a baha.
               Pero ora di mira cu e gastonan di cuido ta keda subi, ta preocupante pa keda haci nada
               y laga e situacion aki “crash”. Pa e motibo ey, fraccion di MEP a trece su
               pensamentonan dilanti.



               Tin diferente faceta den e ley, por ehemplo e inversionistanan cu tin bon capital den e
               ley tin un clausula cu ta permiti nan registra den censo, y esaki ta duna nan e derecho
               di tin e aseguro di AZV. Tin di nan mes ta bisa cu nan ta haya cuido medico por nada.



               Esaki ta fraccion di MEP ta bay revisa, y asina lo tin cambionan den e pakete total pa
               asina por mitiga e parti aki.



               Otro aspecto, cu segun e parlamentario, ningun hende gusta papia riba dje, ta cu e
               studiantenan local cu ta bay Merca of otro pais, nan tin cu presenta un seguro prome cu
               nan drenta scol. Aki na Aruba, tur hende cu ta bin traha ta inscribi na censo y
               automaticamente nan ta haya nan seguro y tin cu hasta ta bin cu famia y tur ta haye. E
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41