Page 3 - RICHARD JAN 18
P. 3

Otro aña deficit




               financiero di Pais Aruba



               lo ta riba 140 miyon




               Published on January 18, 2017  in Politica
               ORANJESTAD, Aruba


               Durante  conferencia  di  prensa  di  plataforma  politico  POR,  Otmar  Oduber  a  duna  su
               punto di bista tocante finansas publico y fondonan di refineria cu ta considera ta wordo
               uza den un forma descabeya .


               El a indica cu den presupuesto supletorio di 2016 ya caba un suma di 27 miyon Florin a
               wordo  aloca  proveniente  di  e  fondonan  cu  a  wordo  ricibi  di  e  traspaso  di  Valero  pa
               Gobierno. Si conta djis e placa cu a wordo uza caba, sin cu tin un refineria operando,
               sin cu por a scucha definitivamente ki dia hendenan ta cuminsa haya trabou y ki dia e
               refineria aki ta cuminsa produci pa Pais Aruba, esaki ta yega na alrededor di 95 miyon
               Florin.  E  placa  aki  a  wordo  uza  pa  tapa  buraconan  den  e  presupuesto  supletorio  di
               2016 y esun di e aña aki. Oduber ta bisa cu e fondonan aki ta un biaha so ta haye, esey
               kiermen cu tin un buraco ya caba di 96 miyon Florin den presupuesto di 2018.


               Riba dje tin 2 proyecto grandi cu ta e Green Corridor y hospital cu mester cuminsa paga
               durante 20 aña largo y cu ta un suma di alrededor di 40 miyon Florin.  Cu e tresnan aki
               so, ya caba ta papia di un deficit di rond di 140 miyon Florin. “Pregunta ta con Gobierno
               ta bay tapa e buraco aki? Gobierno mester splike awor pasobra sino e sorpresanan aki
               lo bin despues di eleccion na september venidero. Pueblo kier sa con ta bay tapa e
               buraco aki cu e proximo gobierno ta bay haye confronta cune”, Otmar Oduber a bisa. El
               a agrega cu e tema aki ta un di e topiconan primordial riba cual e tabata discuti ora e
               tabata  den  Gobierno.  E  tabata  argumenta  cu  no  por  tapa  buraconan  of  deficit  cu
               entradanan incidental, cu ta haya un solo biaha y cu mester tin fondonan cu ta ripiti pa
               por cubri e gastonan/debenan cu ta ripiti tur aña. Ademas di esaki CAFT a bisa cu den
               e  calculacionnan  di  Gobierno  a  pone  cu  desde  januari  di  e  aña  aki  loon  y
               winstbelasting, BBO y BAZV lo a subi pasobra 1600 hende lo mester ta emplea den e
               refineria, pero nos ta cabando januari y no tin ni indicacion ki dia e operacionnan aki ta
               cuminsa.

               Declaracionnan di e minister encarga ta bisa cu e turnaround ta bay dura 2 pa 4 aña.
               Maart aña pasa e mester a cuminsa, e la wordo posponi pa januari di e aña aki, pero e
               luna aki nos a tende expertonan Frances y Venezolano cu nan a trece bisando cu aki 1
               aña ta bay cuminsa tuma entre 400 pa 800 hende pa traha. “Nos kier sa di Gobierno
   1   2   3   4   5   6   7   8