Page 3 - RICHARD JAN 18
P. 3
Otro aña deficit
financiero di Pais Aruba
lo ta riba 140 miyon
Published on January 18, 2017 in Politica
ORANJESTAD, Aruba
Durante conferencia di prensa di plataforma politico POR, Otmar Oduber a duna su
punto di bista tocante finansas publico y fondonan di refineria cu ta considera ta wordo
uza den un forma descabeya .
El a indica cu den presupuesto supletorio di 2016 ya caba un suma di 27 miyon Florin a
wordo aloca proveniente di e fondonan cu a wordo ricibi di e traspaso di Valero pa
Gobierno. Si conta djis e placa cu a wordo uza caba, sin cu tin un refineria operando,
sin cu por a scucha definitivamente ki dia hendenan ta cuminsa haya trabou y ki dia e
refineria aki ta cuminsa produci pa Pais Aruba, esaki ta yega na alrededor di 95 miyon
Florin. E placa aki a wordo uza pa tapa buraconan den e presupuesto supletorio di
2016 y esun di e aña aki. Oduber ta bisa cu e fondonan aki ta un biaha so ta haye, esey
kiermen cu tin un buraco ya caba di 96 miyon Florin den presupuesto di 2018.
Riba dje tin 2 proyecto grandi cu ta e Green Corridor y hospital cu mester cuminsa paga
durante 20 aña largo y cu ta un suma di alrededor di 40 miyon Florin. Cu e tresnan aki
so, ya caba ta papia di un deficit di rond di 140 miyon Florin. “Pregunta ta con Gobierno
ta bay tapa e buraco aki? Gobierno mester splike awor pasobra sino e sorpresanan aki
lo bin despues di eleccion na september venidero. Pueblo kier sa con ta bay tapa e
buraco aki cu e proximo gobierno ta bay haye confronta cune”, Otmar Oduber a bisa. El
a agrega cu e tema aki ta un di e topiconan primordial riba cual e tabata discuti ora e
tabata den Gobierno. E tabata argumenta cu no por tapa buraconan of deficit cu
entradanan incidental, cu ta haya un solo biaha y cu mester tin fondonan cu ta ripiti pa
por cubri e gastonan/debenan cu ta ripiti tur aña. Ademas di esaki CAFT a bisa cu den
e calculacionnan di Gobierno a pone cu desde januari di e aña aki loon y
winstbelasting, BBO y BAZV lo a subi pasobra 1600 hende lo mester ta emplea den e
refineria, pero nos ta cabando januari y no tin ni indicacion ki dia e operacionnan aki ta
cuminsa.
Declaracionnan di e minister encarga ta bisa cu e turnaround ta bay dura 2 pa 4 aña.
Maart aña pasa e mester a cuminsa, e la wordo posponi pa januari di e aña aki, pero e
luna aki nos a tende expertonan Frances y Venezolano cu nan a trece bisando cu aki 1
aña ta bay cuminsa tuma entre 400 pa 800 hende pa traha. “Nos kier sa di Gobierno