Page 13 - RESPALDO
P. 13
tin cu haci e preguntanan. Ta hopi dificil pa comunica cu un persona asina. Den e parti
social, den e parti di comunicacion, pero tambe tin biaha nan tin den nan wega caba como
mucha ta wak’e cu e ta otro. Nan ta hopi repititivo. Nan ta gusta cosnan cu ta draai hopi
biaha. Nan tin hopi expresion di cara cu ta hopi vlak y ta hopi dificil pa papia cu nan. Den
e parti social ta mira cu nan ta cay atras den otro areanan, compara cu muchanan cu no ta
autista.
Nivel den autismo
Tin diferente nivel, e parti light, awendia yama Spectrum di Autismo. Tin esunnan mas
severo y tin diferente forma di inteligencia tambe. Si papia di e ultimo añanan, un
psikiatra of un hende cu ta hopi bon riba e parti di autismo na Hulanda, ta menciona cu
hopi biaha nos ta mas facil pa detecta e mucha hombernan, compara cu e mucha
muhenan. Antes tabata pensa cu mayoria biaha e enfermedad ta bin mas cerca mucha
hombernan. Si analisa bon, door di bon deteccion y investigacion, ta mira cu e ta bin
mesun hopi entre mucha homber y mucha muhe. Aunke cu cerca mucha muhe por
detect’e menos.