Page 13 - RESPALDO
P. 13

tin cu haci e preguntanan. Ta hopi dificil pa comunica cu un persona asina. Den e parti

               social, den e parti di comunicacion, pero tambe tin biaha nan tin den nan wega caba como

               mucha ta wak’e cu e ta otro. Nan ta hopi repititivo. Nan ta gusta cosnan cu ta draai hopi

               biaha. Nan tin hopi expresion di cara cu ta hopi vlak y ta hopi dificil pa papia cu nan. Den

               e parti social ta mira cu nan ta cay atras den otro areanan, compara cu muchanan cu no ta

               autista.



























               Nivel den autismo

               Tin diferente nivel, e parti light, awendia yama Spectrum di Autismo. Tin esunnan mas
               severo y tin diferente forma di inteligencia tambe. Si papia di e ultimo añanan, un

               psikiatra of un hende cu ta hopi bon riba e parti di autismo na Hulanda, ta menciona cu

               hopi biaha nos ta mas facil pa detecta e mucha hombernan, compara cu e mucha

               muhenan. Antes tabata pensa cu mayoria biaha e enfermedad ta bin mas cerca mucha

               hombernan. Si analisa bon, door di bon deteccion y investigacion, ta mira cu e ta bin

               mesun hopi entre mucha homber y mucha muhe. Aunke cu cerca mucha muhe por

               detect’e menos.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17