Page 22 - DESPA
P. 22

Sharline Koolman: Virus di Influenza ta eyfo. Vacuna pa evita
                 mas riesgo


                 Monday, 26 December 2016 15:49
                 Comparti













                 Sharline  Koolman  di  Departamento  di  Malesanan  Contagioso  a  splica  cu  hopi  biaha  e  ta  papia  cu  e
                 clientenan cu ta bin tuma vacuna di influenza. El a conta di un caso di un señora cu su subrina kier pa e
                 bin tuma su vacuna, su specialista tambe, pero su amiga ta bise cu no mester. E ora ta purba di splica e
                 dama cu tin hende cu a fayece di dje.


                 E persona aki ta un persona cu ta sufri di pulmon. A splik’e e riesgo cu e ta tuma y e subrina kier’e hopi
                 bon. Cu e subrina ta bise pa scucha di e dokter, pasobra e dokter sa mas miho. El a studia p’esey y por
                 bisa cu e vacuna aki ta bon si of no. Esey a stress riba dje cu puntra un profesional, si e vacuna ta adecua
                 pa haya y si e profesional ta bisa cu e kier pa bo haya e vacuna aki. Bin cu e receta di dokter. No tuma e
                 receta  di  e  dokter  y  no  ta  presente  pasobra  bo  ta  pone  bo  mes  na  riesgo.  Tocante  di  e  situacion  di
                 influenza, por a mira na DBZ ultimo simannan, por a mira cu tin varios caso ta drentando. Es decir cu
                 Influenza  ta  circulando  pafo.  Laboratorio  a  duna  di  conoce  esey,  mirando  cu  a  test  diferente  hende.
                 Hendenan cu a wordo interna tambe a wordo getest. E vacuna cu tin ta contra H3, Influenza A-H3. E
                 vacuna cu tin na Aruba ta cubri esey tambe. E virus ta circula y tin e vacuna ainda. E ta mas motibo
                 atrobe pa hendenan, vooral hendenan grandi, cu ta cay den grupo di riesgo, pa bin busca e vacuna mas
                 lihe  posibel.Sharline  Koolman  di  Departamento  di  Malesanan  Contagioso  a  splica  cu  hopi  biaha  e  ta
                 papia cu e clientenan cu ta bin tuma vacuna di influenza. El a conta di un caso di un señora cu su subrina
                 kier pa e bin tuma su vacuna, su specialista tambe, pero su amiga ta bise cu no mester. E ora ta purba di
                 splica e dama cu tin hende cu a fayece di dje. E persona aki ta un persona cu ta sufri di pulmon. A splik’e
                 e riesgo cu e ta tuma y e subrina kier’e hopi bon. Cu e subrina ta bise pa scucha di e dokter, pasobra e
                 dokter sa mas miho. El a studia p’esey y por bisa cu e vacuna aki ta bon si of no. Esey a stress riba dje cu
                 puntra un profesional, si e vacuna ta adecua pa haya y si e profesional ta bisa cu e kier pa bo haya e
                 vacuna aki. Bin cu e receta di dokter.

                 No tuma e receta di e dokter y no ta presente pasobra bo ta pone bo mes na riesgo. Tocante di e situacion
                 di influenza, por a mira na DBZ ultimo simannan, por a mira cu tin varios caso ta drentando. Es decir cu
                 Influenza  ta  circulando  pafo.  Laboratorio  a  duna  di  conoce  esey,  mirando  cu  a  test  diferente  hende.
                 Hendenan cu a wordo interna tambe a wordo getest. E vacuna cu tin ta contra H3, Influenza A-H3. E
                 vacuna cu tin na Aruba ta cubri esey tambe. E virus ta circula y tin e vacuna ainda. E ta mas motibo
                 atrobe pa hendenan, vooral hendenan grandi, cu ta cay den grupo di riesgo, pa bin busca e vacuna mas
                 lihe posibel. Dianan di fiesta Teniendo cuenta cu e dianan di fiesta, dia 23 di December, y otro siman
                 dialuna, dia 26 di December departamento di malesanan contagioso. Dia 30 di December tambe ta cera.
                 Por bin otro siman diamars y diahuebs y entrante dia 3 di Januari por bin pa tuma e facunanan. Casonan
                 di influenza den exterior  Hulanda ta bezig cu un brote basta grandi. Nan ta mirando cu e casonan ta
                 subiendo. Nan cantidad di cama den hospital ta wordo ocupa hopi door di pashentnan aki. Na Merca
                 tambe  influenza  ta  circula.  Tin  informacion  di  epidemiologia  cu  Boneiro  tambe  tin  varios  caso  di
                 influenza. Es decir cu manera cu hende ta biaha, e malesanan aki tambe ta biaha cu nan. Por fabor si bo
                 por proteha bo mes, haci esaki. Esnan cu tin un sistema imunologico mas stabil, mas hoben, etc., ora bo
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27