Page 35 - AHATA
        P. 35
     Door cu a bin cu normanan, cu e manera IMF mes a bisa, tabata ‘doomed’ pa
               fracasa, nan a bin cu cosnan lihe, esaki den practica no a traha, cua pone cu e
               gobierno ey, cu a abusa di e fondonan financiero, a redobla e debe di e pais,
               haciendo trikinan pa cumpli cu normanan.
               Aruba como pais, ora cu kier yega, e realidad ta cu e debe ta na 90%. Esey ta
               pone cu no tin credibilidad financiero. Y esaki ta mal mira den cerca
               inversionistanan, pero Aruba tin mester di placa di inversionista. P’esey e prome
               pregunta cu ta haya na mesa ta, con e relacion ta cu Hulanda. Tur loke e ex
               prome minister a haci a bay rond mundo y inversionistanan a wak esaki, sin
               imagina e daño haci na e credibilidad di nos pais.
               Pa loke ta e protocol cu Hulanda y nan sa cu CAft su rol ta pa wak kico ta pasa
               ariba su parti financiero, e ta conseha e Rijksministerraad. Y ora Aruba mester
               subi ariba mercado internacional (Wallstreet) pa haci inversionnan, Aruba
               mester wordo autorisa pa Conseho di Minister di Reino. Y nan ta wordo conseha
               door di CAft. Y esey ta e motibo dicon ainda tin un CAFt, ta cana rond na Aruba,
               debi na e mal maneho financiero, Aruba tin un supervision financiero y e hecho
               aki cu ta forma parti di Reino Hulandes, ta loke ta dunando Aruba credibilidad
               apesar di un debt GDP di 90%, pa cual e supervision financiero ta wordo tolera.
               Aruba ainda no tin e credibilidad financiero ainda, cu e por bisa di leumay CAft y
               Reino. Y esaki no ta bay asina. Esey tur hende sa, di kico ta opinion di gobierno
               tocante e supervision financiero. Y di otro banda sa miho tambe, cu hopi, di e
               responsabilidad financiero di 90% debt GDP. Esey ta pone cu como pais mester
               traha pa por yega na credibilidad.
               Den cuadro aki negociacionnan ta sigui cu Hulanda, y cu ta durando hopi. Pero
               segun e mandatario, Hulanda di su banda tambe a mira cu e gobierno aki, cu of
               sin protocol a sa di tuma e pasonan cu un pais, cu tin respet pa su mesun
               gobierno y respet pa su mes. E respet pa e pueblo, a tuma e pasonan cu tin cu
               wordo tuma pa drecha e situacion aki na un manera responsabel. E gobierno aki
               sa tambe, kico ta e importancia di tin inversionista, un apertura riba e mercado
               internacional, nan sa con esaki ta hinca den otro y p’esey mas cu claro, ta





