Page 6 - Revista Paisiana Nr 8 Octombrie 2024

sfinţii, iată, prin această primire a harului Duhului în Tesalonic, dar mâna lui n-a tremurat să dea binecu-
Sfânt, s-au făcut atât de luminoşi, încât aproape că lu- vântarea la luptă, pentru că în spatele lui era Hristos
mina lor ne face să închidem ochii. Şi noi nu mai bă- Domnul, Cel Care dă putere şi întărire şi nădejde şi
nuim că lumina aceea ne vine dinspre sfinţi, ci că ea credinţă şi dragoste. De aceea este mare Mucenicul
vine dinspre Hristos, pentru că Hristos Însuşi se oglin- Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, pentru că mireasma mi-
deşte atât de mult în sfinţii aceştia, încât dinspre ei spre rului faptelor sale se răspândeşte până astăzi către noi.
noi, ca într-un joc al oglinzilor binecuvântate, vine lu- Şi facă Domnul ca şi noi, bine înmiresmaţi cu mi-
mina lui Hristos! Ei sunt, dacă vreţi, lentila prin care reasma mirului lui, să-I dăm slavă lui Dumnezeu, tot-
Dumnezeu face să vină înspre noi raza arzătoare a ha- deauna, acum şi pururea şi-n vecii vecilor.
rului Său dumnezeiesc, pentru aprinderea inimilor Amin.
noastre. Şi foarte rar se întâmplă să auzim despre măr-
turia şi martirajul vreunui mucenic, fără ca inima noas-
tră să nu lăcrimeze cu mărgăritare de lacrimi.
Sfântul Dimitrie moare şi este îngropat proba-
bil chiar în temniţa aceea deasupra căreia, peste tim-
puri, creştinii din Tesalonic, ştiind că acolo a murit
Dimitrie, au zidit o biserică mică, între zidul unei băi
comunale şi zidul înconjurător al cetăţii. Dar aşa a rân-
duit Dumnezeu, cum minunat spune Acatistul făcut la
noi, la români, pe la 1760, ca boierul Leontie, adică
un om mai cu dare de mână, care era bolnav, văzând
el vindecările care se petreceau în biserica cea mică,
s-a dus şi el să se roage de vindecare şi s-a vindecat.
Şi nemaipomenit ne spune, cu o simplitate des-
ăvârşită, viaţa sfântului, cum, săpând ei în adâncime
fundaţia noii biserici pe care voia s-o zidească Leontie,
au descoperit Moaştele Sfântului Dimitrie şi bucurie
mare s-a făcut. Şi ţineţi minte în cuprinsul Acatistului,
că de multe ori moaştele acestea au fost spre binecu-
vântare şi spre îndulcire, dar şi spre certare, atunci
când Justinian s-a îndreptat un pic cu pompă împără-
tească spre Tesalonic, gândind: „De acum gata, duc
moaştele Sfântului la Constantinopol şi zidesc biserică
mai apoi”. Dar vă amintiţi că – ne zicea Acatistul, dar
şi viaţa sfântului – scântei au izvorât din racla sa de
moaşte şi înţelegând împăratul că nu-i este bineplăcut
sfântului să se îndrepte spre Constantinopol, l-a lăsat
acolo, fiind izvor de binecuvântare până în zilele noas-
tre. […]
Iată, aşadar, din inima aceasta sfântă a Sf. Di-
mitrie, tinerească şi binecuvântată, sunt multe bucu-
riile care vin către inima noastră să ne întărească. Noi
ne tot plângem că suntem puţini uneori în biserici…
Păi câţi soldaţi păzesc graniţele României acum? Un
milion, două milioane? Nicidecum! Sunt puţini, dar
sunt viteji, pentru că în spatele lor e ţara întreagă. Câţi
români mărturisesc acum peste hotare, în condiţii
grele, românismul lor? Puţini, dar sunt puternici, gla-
sul lor nu tremură şi nu se înfioară de teamă, pentru Portable Mosaic of St. Demetrios from
că în spatele lor e ţara întreagă. Era un singur Dimitrie the Monastery of Xenophontos on Mount Athos (12th Century)

6 PAISIANA nr. 8 / octombrie / 2024