Page 10 - 1-33

-10- Cătălina Popescu-Chiselet

Când tu ai plecat

Când tu ai plecat -
Soarele-ntristat în nori s-a furișat.
Cerul a tunat și a lăcrimat.
Luna tulburată s-a făcut pătrat.
Steaua ta căzu într-al meu oftat -
Când tu ai plecat...

Când tu ai plecat -
Melodia-n flaut, lin te-a venerat.
Floarea din tablou, gri s-a scuturat.
Visul ne-trăit, se simte vinovat.
Amintirea ta rămâne, dor nemângâiat -
Când tu ai plecat…

Când tu ai plecat -
Doamna poezie, în doliu s-a îmbrăcat.
În poeme, versul tău se zbate ne-ntinat.
Gândul meu spre tine, zboară sfâșiat.
Sufletu-mi de-acum, a îngenuncheat -
Când tu ai plecat...

***