Page 16 - 1-33

-16- Cătălina Popescu-Chiselet

Sunt și nu sunt

La Polul Nord, m-au conceput
dar m-au născut la Polul Sud…
Azi, trăiesc anapoda -
când la o extremă, când la alta.

Mi-e cald când gerul sparge piatra
și tremur toată, când frige vatra.
Strig la miezul nopţii, dorm cu ziua-n pat,
iar când n-am ce face, caut ce-am uitat.

Calc pe nori și calc pe stele,
alerg din paralelă-n paralelă,
sunt confuză, of… zilele mele!
iar în visuri sunt rebelă.

Văd ce-i roşu-n negru,
fericirea ca pe un prăpăd,
cred apoi în vise, dar nu cred ce văd.

Beau ceai și lapte - simt că m-amețesc,
beau versuri și proză - cum mă dezmorţesc.
Mănânc când nu mi-e foame,
nu dorm când mi-este somn,
când viaţa îmi surâde, în loc să sper - adorm.
Și ce nu-mi place mie - sigur e frumos,
iar de-i ceva ce-mi place, precis este pe dos.
Nebunii-mi plâng de milă,
nu fug din calea lor;
mi-e frică doar de moarte,
pe moarte - o omor!...