Page 12 - Et in Arcadia Ego -Mima
P. 12
Cuvinte scrise în 1978 şi din această cauză
poate şi mai puţin acide, dar care nu aveau nici o
şansă de a constitui îndrumare în România
comunistă. Dar recunoaştem în ele toate
caracteristicile şi tarele celor ajunşi, cei mai mulţi
vechi comunişti rămaşi în viaţa publică, care nu
erau şi nu sunt dispuşi să renunţe la vreunul din
privilegiile lor cucerite nu pe baza competenţei.
Societatea noastră a intrat în 1990 cu aceeaşi
oameni, cu defectele lor, cu viciile lor, cu
metehnele lor şi cu lipsa lor de merite. Ei s-au
ascuns de frică neştiind ce va urma, au scos din nou
capul mai obraznici, mai fără scrupule instalându-se
în fotoliile de conducere pentru care fuseseră
pregătiţi în aşa zisa rezervă de cadre a partidului.
Aşa s-a întâmplat şi în ANEFS. Şi aşa o ţin întruna,
ba mai mult, s-au înmulţit chiar şi în funcţiile care
le erau interzise în comunism, devenind mai
obraznici, mai cu tupeu.
Aşa de exemplu, învăţământul de toate
gradele, conducerile perindate de-a lungul anilor,
multe din conducerile şcolilor, universităţilor au
fost şi mai sunt ocupate de indivizi veniţi din
adâncul anilor, şi care miros a mucegai. Sunt foşti
secretari de partid de la nivelurile cele mai mici
până la cele mai mari, crescuţi în spiritul delaţiunii,
al vorbelor purtate pe la colţuri, al faptelor
reprobabile care uneori frizează codul penal. Am
înţeles aci şi conducerile unor facultăţi particulare,
10