Page 187 - Et in Arcadia Ego -Mima

foarte ferme de desfiinţare a aspectelor de mai sus.
Încercările făcute au fost timide şi nu au fost

finalizate. Semnele reale ale schimbării se lasă

aşteptate. Au trecut aproape doi ani şi principalul
om care să acţioneze dă impresia că a abandonat

lupta. Oare încearcă el să reînvie vremurile când

secretar de partid fiind conducea cu o mână de fier
cam tot ce mişca în instituţie ? N-a fost el capabil

să se dezbare de comportarea de conducător

comunist ? Aş fi bucuros să greşesc mai ales că l-
am susţinut fără rezerve. S-a înconjurat de toţi cei

care l-au combătut prin toate mijloacele pe când se

străduia să ajungă rector. Oameni ca Ion Sabău,
Titus Tatu (fost decan, fost secretar de partid),

pensionar, reactivat, T. Roibu cunoscut deja şi alţii.

Mulţi gravitează în jurul rectorului, foşti membri ai
comitetului de partid. Nici ceilalţi din noua echipă

nu au făcut nimic pentru a ieşi din impas. Ba unii

stau în posturi călduţe, (Ion Sabău care a fost şef de
catedră, membru al senatului, şi ironia sorţii,

membru al comisiei de etică ; a fost de fapt mâna

dreaptă a rectorului). Sau poate că fiind finul sau
naşul rectorului, întreaga atitudine a acestuia să fi

fost premeditată ? Între timp Ion Sabău s-a

pensionat, dar s-a mutat cu arme şi bagaje la
Facultatea de Educaţie Fizică a Universităţii Spiru

Haret, cea „primitoare”, continuând să predea,

numai el ştie ce şi continuând să îndrume candidaţi
la doctorat. Continuă să predea si la Facultatea de

185