Page 32 - Et in Arcadia Ego -Mima

Medrea în Delta Dunării. Ca şi ea a fost eliberat în
1964. Neavând unde să meargă, primul drum l-a

făcut la ANEFS unde ne-am întâlnit. M-am bucurat

la vederea lui. Mi-a povestit o zi întreagă păţaniile
şi necazurile prin care trecuse în acei cinci ani

scurşi de la ultima noastră întâlnire. Ce mi s-a părut

extraordinar a fost faptul că-şi păstrase optimismul
robust pe care îl etalase dintotdeauna. A revenit

pentru a doua oară în Caracal dar ca să afle că

fusese dat afară din învăţământ, deşi nu fusese
niciodată judecat ori condamnat. A murit în anul

1986.

Dumitru Roman (Mitica). Un moldovean
placid, cel puţin în aparenţă. Un povestitor de

excepţie în care calitate făcea deliciul serilor de la

cursurile de schi ori cu prilejul adunărilor noastre.
Un tip deştept, dar prins între multele obligaţii şi

necazuri era întotdeauna ajuns din urmă de

probleme diverse restante. N-a dat, socotesc eu,
măsura talentului pe care îl avea nici în antrenorat

şi nici în alte direcţii. A fost totuşi un bun profesor

şi unul dintre cei mai buni demonstratori de la
Catedra de Atletism, care fie spus, nu erau puţini.

Titus Tatu. Ardelean cu o evoluţie

contradictorie, evoluţie care l-a dus la o serie de
convingeri care ne animau pe toţi dar şi la funcţii

înalte în partid, desigur după ce a renunţat la acele

convingeri. Datorită acestei ascensiuni, despre care
nu ştiu care să fi fost baza ei, a îndeplinit funcţiile

30