Page 27 - Et in Arcadia Ego -Mima

Germania), şi de condiţii materiale de excepţie.
Baza se întindea pe o suprafaţă de 60 de hectare. Pe

lângă clădirea principală mai dispunea de clădiri

(dormitoare) anexe, de un stadion de atletism, de o
sală de gimnastică podită cu lemn de hikory

importat dintr-o ţară nordică (Suedia sau Finlanda).

Baza mai avea un bazin de dimensiuni olimpice cu
apă de mare (!), de terenuri de baschet, de volei, de

tenis de câmp etc. În curând însă sub pretextul că

trei sau patru studenţi făcuseră gălăgie în apropierea
vilei lui Gh. Gh. Dej, baza ne-a fost luată fără nici o

explicaţie sau vreun act cât de cât legal. Aşa s-a pus

punct unei activităţi extraordinare începute prin
anul 1930. În 1994 sau 1995, printr-o hotărâre

judecătorească definitivă am recăpătat-o, dar toate

terenurile au rămas în proprietatea statului, iar
bazinul de înot acoperit cu moloz şi pământ.

Cursul de înot îşi propunea ca pe lângă învăţarea şi

perfecţionarea tehnicii înotului să înveţe pe studenţi
cu aplicaţiile practice în larg şi să se descurce în

situaţii limită. Doresc să subliniez faptul important

că atât cursul de înot cât şi cel de schi avea şi
menirea de a oferi studenţilor clipe de relaxare bine

meritate. Foarte mulţi profesori însoţeau pe studenţi

fie la munte, fie la mare asumându-şi şi alte roluri.
De exemplu, prof. univ. dr. Adrian Ionescu avea

grijă de cabinetul medical deschis nu numai

studenţilor ci şi celor veniţi pe litoral. Îmi aduc
aminte că s-a străduit ore întregi să reanimeze pe un

25