Page 51 - 1-60
P. 51
Trăiri -51-
Strigăt în somn
Am ațipit o clipă -
și ea, mama,
am simțit că-ar fi alături de mine.
Spre umărul ei m-am aplecat fericită
strigând cuprinsă de dor:
MA-MĂĂĂ!...
Dar strigătul meu însuflețit m-a trezit.
Mama - nu era…
Iar ochii mei rămași aplecați către ea
cu regrete profunde s-au umezit;
Și libertate la lacrimi, Dumnezeu mi-a dăruit…
***
,,Cei pe care i-am iubit și pe care i-am pierdut nu mai sunt
unde erau; dar ei sunt întotdeauna și pretutindeni acolo unde
suntem noi!”
Alexandre Dumas
