Page 15 - VALAHIA NR

pag. 15 poesis

Să îmi cânte-o

turturea

Mă uitai într-o fântână
văzui ziua mea cea bună

și-n adânc cum se zbătea
ca un pește ziua rea,
mai târziu pe înserate
le-ntrebai șoptit pe toate

de câte voi avea parte
să știu să mă pregătesc
când vestea am s-o primesc
va fi bună una-două

să îmi cos cămașă nouă
vor fi rele două-trei
să îmi fac un pat de tei Mierlă, pasăre
și să zac lângă ai mei

care-s oale și ulcele ciudată
prin grădină pietricele.
Mierlă, ce cânți singurea
la margine de cișmea
Și iar verde și-o lalea cu-aripa abur de fum
să tocmesc o turturea și fulgii pierduți pe drum?
să-mi cânte mai lin așa Ori te-ai pierdut prin zăvoi
în ziua ce va urma de frica pomilor goi
numai eu n-am să mai cânt cu frunze de fulger arse

că voi fi iarbă și vânt fuioare de ploi pe case,
lângă ciutura cea goală
voi fi iarbă necosită când coasa plânge domoală
lângă prispa părăsită ruginită -n colț de lan
și ciuline rătăcit și călcată de-un cârlan?

și de nimenea iubit.
Mierlă, pasăre ciudată,
lasă cântecul la poartă
și vino în cuibușor
Să îmi cânte-o turturea cu parfum de cimbrișor

când va veni ziua rea și umbră de poamă coaptă
mai bine nu mai venea… ca să scapi de frig și zloată.
Mierlă, cu nume de fată...
Poezii de Dunia Pălăngeanu