Page 128 - Inscriptie in Anti-Teze
P. 128
Daniel-Dumitru Darie
În loc de prefaţă
Dedat la laptele nebunilor frumoşi
Printr-o stranie prejudecată colectivă, cei ce
vor să devină poeţi cred că îi aşteaptă care tri-
umfale trase de cai albi înaripaţi care să-i ducă
în nemurire. Puţini sunt cei care conştientizează
că trebuie să dărâme un munte, zămislind fur-
tuni de nesomn, ca nişte profeţi ai deznădejdii
în tragice sacrificii, ca să-şi povestească durerile
şi să-şi arate rănile, devenind victime voluntare.
Ori un argonaut căutând Lâna de Aur, evadând
din propria crisalidă cu îndrăzneala de a naviga
cu plăcere în mările riscului sau flutur atras de
lămpile incandescente în tremur de foc sacru şi
pieire în nădejde de nouă naştere.
Iată, Daniel–Dumitru Darie este unul dintre
poeţii minunaţi, născut iar nu făcut, prins în dan-
sul fluturilor, al iubirii şi al morţii. A intrat în lite-
ratură scăpărând delir în cuvinte amăgitoare, în
culori elegante ce ard superstiţii în pasaje dătă-
toare de Viaţă. Şi de Moarte. Şi de Rugăciune.
Şi de Blestem. Aleluia...
126