Page 7 - Inscriptie in Anti-Teze
P. 7
Inscripţie autobiografică
Vin din marginea ţării, din acea comună cu
nume rezonînd în credinţa neamului, Pristol. O
comună în care cocoşul se aude cîntînd în trei ţări:
România, Bulgaria şi Iugoslavia (din păcate a-
cum doar Serbia). Şi de cumva cocoşii nu cîntă toţi
la fel, în mod sigur pe malurile Dunării, atît la noi,
cît şi peste Dunăre, pe malurile Timokului oame-
nii vorbesc aceeaşi limbă română.
Aşadar, de acolo am plecat. Drumurile vieţii
s-au tot derulat, dar cu excepţia anilor de stu-
denţie, pămîntul Olteniei m-a tot chemat înapoi.
M-a chemat şi felul de a fi al oamenilor, aprigi ca
focul de paie, dar cu suflete curate. Şi cum drumu-
rile m-au mai dus şi peste graniţele politice ale ţă-
rii, glasul plaiurilor de vis mi-a răsunat tot timpul
ca o necesară, şi de-a pururi, revenire acasă.
Iar dacă îmi este sfîntă Oltenia, îmi sunt la fel
de sfinte Moldova şi Ardealul, Maramureşul şi
Dobrogea, Bucovina şi Basarabia; îmi este sfînt
tot pămîntul românesc, necuprins încă în nişte
graniţe – mereu în mişcare şi trasate de multe ori
în cancelarii sau corturi de campanie, ciuntite de
Diktate şi Tratate, de războaie şi năvăliri.
5