Page 7 - Inscriptie in Anti-Teze
P. 7

Inscripţie autobiografică


              Vin  din  marginea  ţării,  din  acea  comună  cu
           nume  rezonînd  în  credinţa  neamului,  Pristol.  O
           comună în care cocoşul se aude cîntînd în trei ţări:
           România, Bulgaria şi Iugoslavia (din păcate a-
           cum doar Serbia). Şi de cumva cocoşii nu cîntă toţi
           la fel, în mod sigur pe malurile Dunării, atît la noi,
           cît şi peste Dunăre, pe malurile Timokului oame-
           nii vorbesc aceeaşi limbă română.
              Aşadar, de acolo  am plecat. Drumurile vieţii
           s-au  tot  derulat,  dar  cu  excepţia  anilor  de  stu-
           denţie, pămîntul Olteniei m-a tot chemat înapoi.
           M-a chemat şi felul de a fi al oamenilor, aprigi ca
           focul de paie, dar cu suflete curate. Şi cum drumu-
           rile m-au mai dus şi peste graniţele politice ale ţă-
           rii, glasul plaiurilor de vis mi-a răsunat tot timpul
           ca o necesară, şi de-a pururi, revenire acasă.
              Iar dacă îmi este sfîntă Oltenia, îmi sunt la fel
           de sfinte Moldova şi Ardealul, Maramureşul şi
           Dobrogea, Bucovina şi Basarabia; îmi este sfînt
           tot  pămîntul  românesc,  necuprins  încă  în  nişte
           graniţe – mereu în mişcare şi trasate de multe ori
           în cancelarii sau corturi de campanie, ciuntite de
           Diktate şi Tratate, de războaie şi năvăliri.

                                                    5
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12