Page 14 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA
P. 14

OBICEIURI DE IARNA
                                                                                                                                               (

                                                     TARA OASULUI



                                                       ,
                                                                                                      ,



              La fel ca în celelalte zone ale țării şi în regiunea et�og�afică Țara Oașului din județ�l Sat� Mare, o st�ăveche vat�ă de cult�ră și civili-                  Sunt recitate în special colindele religioase, dar și cele laice, sau colindele legate de viața pastorală, care au asimilat balada sau colin-
       zație românească, se păst�ează și astăzi vie emoția apropierii sărbătorilor de iar�ă, în special a Crăciunului.                                              dele cu caracter satiric. Colinda este recitată la fereast�a casei, iar gazda generoasă auzind colinda deschide ușa și poſtește colindătorii în

              Oșenii, oameni har�ici, mândri, gospodari dar şi foar�e credincioşi se pregătesc din timp pent�� marele eveniment al ,,Naşterii lui                   casă pent�� a-i cinsti și a sărbători împreună marele praznic al nașterii lui Isus.
       Hristos”, odată cu începerea post�lui, la 15 noiembrie (post�l de bucate și post�l de păcate) ur�ând după t�adiţie mai apoi, toţi paşii până                        În fiecare casă, în seara de Crăciun, lumina se ţine aprinsă,  por�ile sunt deschise pent�� a primi colindătorii, iar familia este așezată

       la încheierea ciclului sărbătorilor de iar�ă, la Bobotează. În această perioadă, oşenii îşi primenesc suflet�l şi t��pul pent�� marea sărbătoare              în jur�l mesei pent�� a se  bucura de marea sărbătoare, alăt�ri de oaspetii prezenți în zonă pent�� a pet�ece sărbătorile de iar�ă înt�-o zonă
       prin post şi r�găciune şi se ocupă în special cu t�eburi care țin de curățenia cur�ii şi a casei, neuitând însă nici de mor�intele st�ămoşilor.              et�og�afică încărcată de t�adiţii şi obiceiuri ancest�ale.

              Tradiția tăierii porcului în ziua de Ig�at se păst�ează şi aici, iar la finalizarea acest�i proces vor rezulta cele mai bune şi g�stoase                      De remarcat, în Țara Oașului se mai păst�ează şi azi obiceiul pur�ării cost�melor t�adiționale, o adevărată paradă a por��lui popular

       preparate specifice acestei perioade din an: câr�ați, jumări, caltaboși, slănina şi alte delicateţ�ri, care se vor regăsi pe mesele oşenilor atât în          oșenesc. Aceste cost�me sunt pregătite din timp cu multă migală de căt�e fetele și femeile din zonă și sunt îmbrăcate în zilele de  sărbătoare,
       perioada sărbătorilor de iar�ă (de la Crăciun şi până la Bobotează) cât şi peste an, alăt�ri de boace umplute (sar�ale), fript�ri, cozonaci,                 atât la biserică cât și la danț (hora t�adițională din Țara Oașului) sau la alte evenimentele impor�ante din familie.

       prăjit�ri și nelipsiţii colăcei pent�� plata colindei. Pent�� a menţine buna dispoziţie în toată această perioadă, bucatele vor fi scăldate din                      Oșenii iubesc atât de mult aceste t�adiții și obiceiuri din zona lor încât au creat un festival inter�ațional al obiceiurilor de iar�ă,
       plin în pălincă şi vin, din propria gospodărie ori de la producătorii locali ai zonei.                                                                       organizat anual la Neg�ești-Oaș. Aici, se adună g��puri de colindători și for�ații ar�istice la o paradă a por��lui popular, iar apoi se înt�ec

              Oșencele sunt maest�e în ar�a gătit�lui și pregătesc de sărbători bucate alese, după datină şi rețete t�adiționale învățate în familie,               în a prezenta cele mai fr�moase și originale colinzi și obiceiuri de iar�ă.
       iar secret�l reușitei acestora este numai de ele știut. Bineînţeles că nu uită nici de micii colindători, care se perindă de la o casă la alta vestind              Dint�e toate sărbătorile de peste an ,,Sara Crăciunului,, rămâne cea mai fr�moasă.

       taina naşterii lui Isus, înt�ebând pe fiecare gazdă ,,Slobodu-i a veseli?”, iar după ce colinda-i gata îşi primesc şi plata, care constă în colăcei
                                                                                                                                                                           Nimeni în această seară nu are voie să fie t�ist și sing�r.
       nuci, poame uscate și mere (mai nou și dulciuri sau bani).
                                                                                                                                                                           Lumina nu se stinge toată noaptea, por�ile se țin deschise, pent�� a vă primii pe voi, cei care doriți să aveți par�e
              De asemenea, tot în categoria  pregătirilor de Crăciun int�ă învățat�l colinzilor și al scenetelor (Steaua, Viflaimul, Capra, Chiraleisa).
                                                                                                                                                                    de un Crăciun magic și binecuvântat.
              Aceste activități se desfășoară acasă la unul din membri g��pului sau la șezătorile organizate în perioada premergătoare sărbătorilor
       de iar�ă. Până la Crăciun toată lumea, de la mic la mare t�ebuie să fie pregătită, să știe colinda sau sceneta. De asemenea, această perioadă

       este propice şi practicilor magice de măritiș (descoperirea ursit�lui, aducerea pețitorilor), de prosperitate, de fer�ilitate, de împlinire a
       omului, de înfr�musețare etc.

              La colindat par�icipă aproape înt�eaga colectivitate, de la cetele de copii, la cetele de tineri sau la cele ale băt�ânilor.       14
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19