Page 9 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA
P. 9

OBICEIURI DE IARNA
                                                                                                                                               (

                                                        MARAMURES



                                                                                                                         ,




    Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului – Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare la care t�adițiile și obiceiurile se      Sub fața de masă, înt�-un colț, se pun două coji de pâine, tărâțe, boabe de g�âu și por�mb, peste care se așter�e un braț de fân pent��
 păst�ează cu mare sfințenie și astăzi, este locul în care se pot auzi glasurile coconilor și tinerilor, dar și ale celor băt�âni care vestesc Nașterea   dobândirea bunăstării în gospodărie. Peste toate acestea se va pune fața de masă, iar deasupra se va așeza ,,stolnicul”, o pâine mare de for�ă

 Domnului Isus, dar mai întâi de toate înt�ebarea ,,Slobodu-i a corinda?,,  rot�ndă, care se ,,împist�ește,, (se or�ează) cu semne/ simboluri făcute din aluat. Acesta va rămâne nemișcat în acel loc până în dimineața
    Pent�� maramureşeni, Crăciunul nu înseamnă doar cele t�ei zile, numite și ,,ale Căciunului săt�l”!. Sărbătoarea are t�ei etape: cea de   zilei de Anul Nou, când, va ser�i rit�alurilor magice puse în practică de fetele nemăritate.

 pregătire, post�l (post�l de bucate și post�l de păcate) și toate celelalte acțiuni în care int�ă curățenia cur�ii, a casei și a mor�intelor,      În Seara de Crăciun, după Sfânta Litie, toți membrii familiei se adună în jur�l mesei și a bradului pent�� a ser�i ,,Cina Crăciunului”.
 ur�ătoarea perioadă este cuprinsă înt�e 23 decembrie (ajunul ajunului) și 31 ianuarie, iar ultima perioadă este înt�e Anul Nou (numit și      Reuniunea în jur�l mesei de Crăciun este un bun prilej pent�� un ospăț, acesta se face pent�� asig�rarea bunăstării, dar este și o

 Crăciunul cel mic) și Bobotează.  for�ă de sacrificiu: al porcului din care s-au făcut câr�ații și caltaboșii, precum și a bobului de g�âu pent�� a face pâinea și colacii.

    Pregătirile pent�� marea sărbătoare încep cu câteva săptămâni înainte, când feciorii din satele maramureșene se adună în cete şi      Odată cu lăsarea serii, începe colindat�l cetelor de coconi/ copii. Cu t�ăist�țele în gât, aceștia merg pe la case ca să anunțe marele
 merg la băt�ânii sat�lui să înveţe colindele st�ămoșești, Viflaimul şi Irodul. Până în seara de Ajun, fiecare t�ebuie să ştie exact ce are de făcut   eveniment, iar în schimbul colindei și a urăt�rilor  primesc colăcuți, nuci, mere și dulciuri.

 şi niciunul nu are voie să se abată de la ce a învățat.     După miezul nopții încep a colinda feciorii și cei vârsnici, colinzi care dezvăluie întâmplările ce au avut loc în ur�ă cu peste două mii
    O altă t�adiţie, premergătoare Crăciunului este „Ig�at�l“. Tăierea porcului este un rit�al la care par�icipă înt�eaga familie, cu excepția   de ani în Betleem – Nașterea Pr�ncului Isus.

 celor miloși, t�adiţiile și obiceiurile legate de această activitate fiind respectate cu sfințenie și per�et�ate de la o generație la alta.          Tot în seara de Crăciun, se umblă cu Steaua, Irodul, Viflaimul. Este moment�l în care măștile populare își primesc rolul cuvenit.
 Din porcul dolofan se vor pregăti cele mai g�stoase bucate specifice acestei perioade: câr�ați, călbași (caltaboși), tobă, jumări, slănina popri-     Aceste obiceiuri vor continua până în ziua de Bobotează și includ: obiceiurile de belșug, de aflare a ursit�lui, de tălmăcire a semnelor

 cată și alte specialități, care se vor regăsi apoi pe masa înconjurată de colindători în Seara de Crăciun. De pe mesele gospodarilor nu vor lipsi   vremii, toate unice în felul lor și încărcate cu semnificații vechi de când lumea.
 nici coptăt�rile (pâinea, colacii, cocuții, pupezele, cozonacii și prăjit�rile), zămurile (ciorbele sau supele), fript�rile, coastele af�mate sau

 nelipsit�l curechi umplut/piroște (sar�alele), toate scăldate din belșug în horinca de poame sau în vinul casei.
    În săptămâna Crăciunului, femeile îmbracă odăile cu cele mai fr�moase țesăt�ri lucrate de mâna lor, prilej folosit de gospodine

 pent�� a-și etala zestea lor sau a fetelor.

    De asemenea, un alt obicei rit�alic, care nu lipsește din gospodăriile maramureșene la Crăciun, este prepararea și copt�l colacului/
 stolnicul, care simbolizează soarele iar dospirea aluat�lui din care se face semnifică fer�ilitatea.

 În ajunul de Crăciun, pomul (bradul) este împodobit, iar mesele sunt încărcate cu bucate alese în așteptarea colindătorilor.                     9
        Foto credit: CJ Maramureș, CNIPT Tg. Lăpuș, CNIPT Borșa
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14