Page 5 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

LEGENDA LUI

MOS NICOLAE

,

Nicolae s-a nascut înt�-o familie bogată, iar după ce părinţii săi au murit, el şi-a folosit moştenirea pent�� a ajuta oamenii săraci. A prin hor�ul casei înt�-o șosetă care era pusă la uscat. Astfel a apăr�t t�adiția confor� căreia, în ajun de Moș Nicolae se agață șosetele de

fost întemniţat şi apoi eliberat odată cu venirea Împarat�lui Constantin. A fost numit episcop al ţinut�lui My�a şi este cunoscut pent�� șemineu. Nicolae l-a r�gat tot�și pe nobil să păst�eze secret�l, însa acesta nu a respectat r�gămintea episcopului și a povestit t�t�ror. Ulteri-
minunile pe care le-a săvârşit de-a lung�l vieţii. A murit în 6 decembrie 345 (sau 352, după alte surse), fiind de at�nci celebrat în fiecare an or, oricine primea un cadou neașteptat credea că este de la Nicolae și îi mulț�meau pent�� cadou. Cei t�ei saci cu aur au devenit, confor�

la această dată. Multe biserici au fost const��ite sub hramul Sfânt�lui Nicolae, el fiind şi unul dint�e cei mai pictaţi sfinţi în icoane. Este legendei, simbolul Sfânt�lui Nicolae sub for�a a t�ei bile de aur, de aici moștenindu-se t�adiția de a oferi por�ocale cu ocazia Sf. Nicolae.
cunoscut drept pat�onul spirit�al al unor ţări precum Ger�ania, Olanda, Rusia, Elvetia, dar totodată este protector�l marinarilor, al fetelor Legenda lui Moș Nicolae mai spune că acesta nu se arată niciodată, dar nu uită să îi răsplătească pe copiii cuminți și să le aducă

nemăritate, al săracilor şi nu în ultimul rând al copiilor. nuiele celor neascultători.
Din moşi st�ămoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghet�ţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie dulciuri şi fr�cte. Pent�� aceasta, ei îşi

pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii Obiceiuri de Sfânt�l Nicolae
neascultători primesc în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns episcop de My�a de la o vârstă • Copiii de la noi au fost învăţaţi ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfânt�l Nicolae vine şi le încarcă ghetele, cizmele sau bradul

fragedă, îng�ijorat de o posibilă r�pt�ră care putea avea loc în cadr�l bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, pot�ivit bisericii, de la cu dulciuri, jucării şi dar�ri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă.

palma Sfânt�lui Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de aver�isment. • În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pent�� calul acest�ia.
Sfânt�l Nicolae este sărbătorit sub diverse nume în mai multe țări. În Olanda, de pildă se numește “Sinterklass”, iar copiii își primesc • În t�adiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, t�imitere la prima zăpadă care cade la început�l ier�ii și păzeşte Soarele care

cadourile doar în saboți de lemn, sau “Nikolaus” în Ger�ania, unde cei mici își primesc cadourile în bocanci, pe care îi numesc “bocancii încearcă să se st�ecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pent�� a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi
Sfânt�lui Nicolae”. În România, sărbătoarea Sfânt�lui Nicolae se mai numeste și Sânnicoară și reprezintă victoria binelui asupra răului. fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război.

Obiceiul dar�rilor asociat cu sărbătorirea Sfânt�lui Nicolae are la bază Legenda lui Moș Nicolae. Legenda spune că, în timpuri înde- • Există obiceiul la sate ca în ziua de Sfânt�l Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pent��
păr�ate era un nobil sărac care avea t�ei fete pe care nu le putea mărita din cauza sit�ației financiare precare. Se spune că în acele timpuri, repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.

pent�� ca o fată să fie luată în căsătorie, avea nevoie de o zest�e considerabilă dăr�ita de tatăl său, iar cu cât zest�ea era mai mare, cu atât • În colindele româneşti, cântate iar�a, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pent�� că băt�ânii cunoşteau şi ei că acea

creșteau șansele ca fata să-și găsească un soț mai bun. At�nci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, episcopul Nicolae a lăsat la joardă a Sfânt�lui Nicolae t�ebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că
ușa casei nobilului, pe timp de noapte, un săculeț cu aur. Același lucr� s-a întamplat și când a venit vremea de măritiș și pent�� cea de-a Sfânt�l a mijlocit pent�� ier�area celui căr�ia i-a dat creng�ţa.
doua fată. Cand a venit vremea ca și cea de-a t�eia fată să se marite, nobilul, curios să afle cine îi lasă săculeții cu aur, a stat de pază și l-a • Dacă la Sfânt�l Andrei se punea la încolţit g�âul pent�� a vedea cum va fi anul care vine, de Sfânt�l Nicolae se pun în apă

vazut pe Nicolae. Acesta și-a dat seama că este ur�arit și a luat săculeț�l, s-a urcat pe casă și a dat dr�mul săculeț�lui, creng�ţe de pomi fr�ctiferi, pent�� ca acestea sa înflorească, dovada ier�ării g�eşelilor, după cum spune t�adiţia. 5