Page 4 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

LEGENDA LUI
MOS NICOLAE
,
Nicolae s-a nascut înt�-o familie bogată, iar după ce părinţii săi au murit, el şi-a folosit moştenirea pent�� a ajuta oamenii săraci. A
fost întemniţat şi apoi eliberat odată cu venirea Împarat�lui Constantin. A fost numit episcop al ţinut�lui My�a şi este cunoscut pent��
minunile pe care le-a săvârşit de-a lung�l vieţii. A murit în 6 decembrie 345 (sau 352, după alte surse), fiind de at�nci celebrat în fiecare an
la această dată. Multe biserici au fost const��ite sub hramul Sfânt�lui Nicolae, el fiind şi unul dint�e cei mai pictaţi sfinţi în icoane. Este
cunoscut drept pat�onul spirit�al al unor ţări precum Ger�ania, Olanda, Rusia, Elvetia, dar totodată este protector�l marinarilor, al fetelor
nemăritate, al săracilor şi nu în ultimul rând al copiilor.
Din moşi st�ămoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghet�ţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie dulciuri şi fr�cte. Pent�� aceasta, ei îşi
pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii
neascultători primesc în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns episcop de My�a de la o vârstă
fragedă, îng�ijorat de o posibilă r�pt�ră care putea avea loc în cadr�l bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, pot�ivit bisericii, de la
palma Sfânt�lui Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de aver�isment.
Sfânt�l Nicolae este sărbătorit sub diverse nume în mai multe țări. În Olanda, de pildă se numește “Sinterklass”, iar copiii își primesc
cadourile doar în saboți de lemn, sau “Nikolaus” în Ger�ania, unde cei mici își primesc cadourile în bocanci, pe care îi numesc “bocancii
Sfânt�lui Nicolae”. În România, sărbătoarea Sfânt�lui Nicolae se mai numeste și Sânnicoară și reprezintă victoria binelui asupra răului.
Obiceiul dar�rilor asociat cu sărbătorirea Sfânt�lui Nicolae are la bază Legenda lui Moș Nicolae. Legenda spune că, în timpuri înde-
păr�ate era un nobil sărac care avea t�ei fete pe care nu le putea mărita din cauza sit�ației financiare precare. Se spune că în acele timpuri,
pent�� ca o fată să fie luată în căsătorie, avea nevoie de o zest�e considerabilă dăr�ita de tatăl său, iar cu cât zest�ea era mai mare, cu atât
creșteau șansele ca fata să-și găsească un soț mai bun. At�nci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, episcopul Nicolae a lăsat la
ușa casei nobilului, pe timp de noapte, un săculeț cu aur. Același lucr� s-a întamplat și când a venit vremea de măritiș și pent�� cea de-a
doua fată. Cand a venit vremea ca și cea de-a t�eia fată să se marite, nobilul, curios să afle cine îi lasă săculeții cu aur, a stat de pază și l-a
vazut pe Nicolae. Acesta și-a dat seama că este ur�arit și a luat săculeț�l, s-a urcat pe casă și a dat dr�mul săculeț�lui, 4 creng�ţe de pomi fr�ctiferi, pent�� ca acestea sa înflorească, dovada ier�ării g�eşelilor, după cum spune t�adiţia.
prin hor�ul casei înt�-o șosetă care era pusă la uscat. Astfel a apăr�t t�adiția confor� căreia, în ajun de Moș Nicolae se agață șosetele de
șemineu. Nicolae l-a r�gat tot�și pe nobil să păst�eze secret�l, însa acesta nu a respectat r�gămintea episcopului și a povestit t�t�ror. Ulteri-
or, oricine primea un cadou neașteptat credea că este de la Nicolae și îi mulț�meau pent�� cadou. Cei t�ei saci cu aur au devenit, confor�
legendei, simbolul Sfânt�lui Nicolae sub for�a a t�ei bile de aur, de aici moștenindu-se t�adiția de a oferi por�ocale cu ocazia Sf. Nicolae.
Legenda lui Moș Nicolae mai spune că acesta nu se arată niciodată, dar nu uită să îi răsplătească pe copiii cuminți și să le aducă
nuiele celor neascultători.
Obiceiuri de Sfânt�l Nicolae
• Copiii de la noi au fost învăţaţi ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfânt�l Nicolae vine şi le încarcă ghetele, cizmele sau bradul
cu dulciuri, jucării şi dar�ri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă.
• În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pent�� calul acest�ia.
• În t�adiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, t�imitere la prima zăpadă care cade la început�l ier�ii și păzeşte Soarele care
încearcă să se st�ecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pent�� a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi
fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război.
• Există obiceiul la sate ca în ziua de Sfânt�l Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pent��
repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.
• În colindele româneşti, cântate iar�a, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pent�� că băt�ânii cunoşteau şi ei că acea
joardă a Sfânt�lui Nicolae t�ebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că
Sfânt�l a mijlocit pent�� ier�area celui căr�ia i-a dat creng�ţa.
• Dacă la Sfânt�l Andrei se punea la încolţit g�âul pent�� a vedea cum va fi anul care vine, de Sfânt�l Nicolae se pun în apă