Page 20 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(
BUCOVINA
Bucovina a fost şi rămâne zona de referinţă unde înt�eg ansamblul de rit�aluri, ceremoniale, practici, datini şi obiceiuri, sunt par�e
din spirit�alitatea locurilor.
Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iar�ă încep la Sfânt�l Nicolae (Sannicolae) și se ter�ină în ianuarie, la Sf.
Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, ex��em de bogată în manifestări ar�istice, atât în ceea ce privește folclor�l literar, muzical și coreg�afic,
cât și reprezentările dramatice.
Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decor�lui și chiar a regiei, constit�ind un
adevărat car�aval popular.
În Bucovina, sărbătoarea Crăciunului este considerată una dint�e cele mai fr�moase și magice sărbători ale creștinătății, fiind
respectate cu st�ictețe toate t�adițiile și obiceiurile preluate de înaintașii noșt�ii și t�ansmise celor mai tineri, cu mare bucurie.
Pregătirea pent�� marele praznic începe odată cu lăsat�l secului, începerea post�lui Crăciunului, pe data de 15 noiembrie, când,
bucovinenii cei har�ici și credincioși, țin post�l, se roagă, repetă sau învață colinzi și pregătesc casele pent�� marea sărbătoare, pent�� a fi
curați la suflet și t��p.
În apropierea Crăciunului, gospodarii ur�ează unele t�adiții și obiceiuri ca recuperat�l lucr�rilor împr�mutate prin sat, deoarece
acestea t�ebuie să fie acasă de sărbători, pent�� a avea noroc și prosperitate în familie.
Nici gospodinele nu rămân indiferente, acestea ascunzând f�sele de la f�rca de tors, ori punând câte o piat�ă în cuptor pent�� a
alunga șer�ii din preajma gospodăriei.
Pe lângă rit�alurile și obiceiurile preluate de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt răspunzătoare și de împodobirea
caselor, pregătirea cost�melor t�adiționale și nu în ultimul rând a preparării g�stoaselor bucate bucovinene, mult apreciate de toată lumea.
În Bucovina, știm cu toții că bucatele au un g�st apar�e, ele sunt realizate cu mare drag de femeile din zonă, după rețete numai de
ele știute și care cuceresc pe fiecare oaspete care alege să pet�eacă sărbătorile de iar�ă în această zonă.
Alăt�ri de preparatele specifice, realizate din car�e de porc și nu numai, în unele sate din Bucovina se mai păst�ează și astăzi 20
obiceiul pregătirii, în Ajunul Crăciunului, a celor 12 feluri de mâncare de post și pește. Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, toți bucovinenii umblă la colindat pe la r�de, vecini, prieteni etc, alăt�ri de
Aceste bucate sunt așezate pe o masă mare, în cea mai fr�moasă încăpere a casei, unde, s-a pus în prealabil fân uscat legat cu o ață t�riști. Tot din această zi por�esc urăt�rile copiilor și a tinerilor care umblă cu Steaua, Irozii, caprele, plug�șor�l, malanca etc., creându-se
roșie în for�ă de cr�ce, peste care s-a așezat o față de masă t�adițională, nouă, cusută de găzdoaie, iar la colț�rile mesei au fost puse căciulii în toată Bucovina o at�osferă de sărbătoare.
de ust�roi. În tot județ�l Suceava se desfășoară anual, în luna decembrie, multe activități care aduc în atenția t�riștilor și locuitorilor, datinile și
Din mijlocul mesei nu lipsește colacul mare și rot�nd, ca ,,Soarele și Luna” numit ,,Creciun” și pregătit de gospodină încă de obiceiurile de iar�ă.
dimineață și care se păst�ează neatins până în primăvară.
La masa din Ajunul Crăciunului, familia se așază în jur�l mesei, nu înainte de a se r�ga și g�stă din toate bucatele de post. Nu se
mănâncă toată mâncarea pregătită în ajun, o par�e din aceasta păst�ându-se până la Bobotează când se dă la animale sau se pune în fereas-
t�ă alăt�ri de un pahar de apă pent�� sufletele mor�ilor. După miezul nopții, toți ai casei au dezlegare pent�� a mânca din bucatele de dulce,
cele pregătite de gospodină pent�� sărbători.
Moment�l culminant al sărbătorii este colindat�l, obicei preluat și pregătit cu mult timp înainte, încă de la început�l post�lui când,
g��puri de copii și tineri se pregătesc pent�� a face cunoscută marea veste, aceea că s-a născut Iisus din Nazaret.
Cei mai nerăbdători sunt copiii, care încep colindat�l încă de la prânz, fiind foar�e atenți să nu le scape din vedere nici o casă.
Răsplata pent�� colindă constă în colăceii pregătiți cu mare dragoste și pricepere de gospodine, mere, nuci și mai nou dulciuri și
bani. La lăsat�l înt�nericului, por�esc cetele de flăcăi, colindând pe la toate casele dint�-un capăt a al sat�lui la celălalt, înt�eaga noapte,
atenți fiind la casele cu fete de măritat. Cetele de copii și flăcăi sunt bine organizate, toate având câte un conducător și toți sunt îmbrăcați
în st�aie populare.
Odată cu colindat�l tinerilor, începe marea sărbătoare, iar ulițele răsună de colinzi și urăt�ri, gospodăriile au por�ile deschise iar
mesele îmbelșugate așteaptă oaspeții. Colinda este recitată de g��p, la fereast�a casei, iar gazdele generoase răsplătesc colindătorii cu un
ospăț pe cinste. În multe cazuri g��purile sunt însoțite și de muzicanți. Dacă gazda are fată de măritat, se încinge o horă unde fata este
invitată la dans prima, de căt�e șef�l cetei de colindători sau de căt�e flăcăul care o cur�ează.