Page 21 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(

BUCOVINA

Bucovina a fost şi rămâne zona de referinţă unde înt�eg ansamblul de rit�aluri, ceremoniale, practici, datini şi obiceiuri, sunt par�e obiceiul pregătirii, în Ajunul Crăciunului, a celor 12 feluri de mâncare de post și pește. Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, toți bucovinenii umblă la colindat pe la r�de, vecini, prieteni etc, alăt�ri de
din spirit�alitatea locurilor. Aceste bucate sunt așezate pe o masă mare, în cea mai fr�moasă încăpere a casei, unde, s-a pus în prealabil fân uscat legat cu o ață t�riști. Tot din această zi por�esc urăt�rile copiilor și a tinerilor care umblă cu Steaua, Irozii, caprele, plug�șor�l, malanca etc., creându-se

Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iar�ă încep la Sfânt�l Nicolae (Sannicolae) și se ter�ină în ianuarie, la Sf. roșie în for�ă de cr�ce, peste care s-a așezat o față de masă t�adițională, nouă, cusută de găzdoaie, iar la colț�rile mesei au fost puse căciulii în toată Bucovina o at�osferă de sărbătoare.
Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, ex��em de bogată în manifestări ar�istice, atât în ceea ce privește folclor�l literar, muzical și coreg�afic, de ust�roi. În tot județ�l Suceava se desfășoară anual, în luna decembrie, multe activități care aduc în atenția t�riștilor și locuitorilor, datinile și

cât și reprezentările dramatice. Din mijlocul mesei nu lipsește colacul mare și rot�nd, ca ,,Soarele și Luna” numit ,,Creciun” și pregătit de gospodină încă de obiceiurile de iar�ă.
Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decor�lui și chiar a regiei, constit�ind un dimineață și care se păst�ează neatins până în primăvară.

adevărat car�aval popular. La masa din Ajunul Crăciunului, familia se așază în jur�l mesei, nu înainte de a se r�ga și g�stă din toate bucatele de post. Nu se

În Bucovina, sărbătoarea Crăciunului este considerată una dint�e cele mai fr�moase și magice sărbători ale creștinătății, fiind mănâncă toată mâncarea pregătită în ajun, o par�e din aceasta păst�ându-se până la Bobotează când se dă la animale sau se pune în fereas-
respectate cu st�ictețe toate t�adițiile și obiceiurile preluate de înaintașii noșt�ii și t�ansmise celor mai tineri, cu mare bucurie. t�ă alăt�ri de un pahar de apă pent�� sufletele mor�ilor. După miezul nopții, toți ai casei au dezlegare pent�� a mânca din bucatele de dulce,

Pregătirea pent�� marele praznic începe odată cu lăsat�l secului, începerea post�lui Crăciunului, pe data de 15 noiembrie, când, cele pregătite de gospodină pent�� sărbători.
bucovinenii cei har�ici și credincioși, țin post�l, se roagă, repetă sau învață colinzi și pregătesc casele pent�� marea sărbătoare, pent�� a fi Moment�l culminant al sărbătorii este colindat�l, obicei preluat și pregătit cu mult timp înainte, încă de la început�l post�lui când,

curați la suflet și t��p. g��puri de copii și tineri se pregătesc pent�� a face cunoscută marea veste, aceea că s-a născut Iisus din Nazaret.
În apropierea Crăciunului, gospodarii ur�ează unele t�adiții și obiceiuri ca recuperat�l lucr�rilor împr�mutate prin sat, deoarece Cei mai nerăbdători sunt copiii, care încep colindat�l încă de la prânz, fiind foar�e atenți să nu le scape din vedere nici o casă.

acestea t�ebuie să fie acasă de sărbători, pent�� a avea noroc și prosperitate în familie. Răsplata pent�� colindă constă în colăceii pregătiți cu mare dragoste și pricepere de gospodine, mere, nuci și mai nou dulciuri și

Nici gospodinele nu rămân indiferente, acestea ascunzând f�sele de la f�rca de tors, ori punând câte o piat�ă în cuptor pent�� a bani. La lăsat�l înt�nericului, por�esc cetele de flăcăi, colindând pe la toate casele dint�-un capăt a al sat�lui la celălalt, înt�eaga noapte,
alunga șer�ii din preajma gospodăriei. atenți fiind la casele cu fete de măritat. Cetele de copii și flăcăi sunt bine organizate, toate având câte un conducător și toți sunt îmbrăcați
Pe lângă rit�alurile și obiceiurile preluate de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt răspunzătoare și de împodobirea în st�aie populare.

caselor, pregătirea cost�melor t�adiționale și nu în ultimul rând a preparării g�stoaselor bucate bucovinene, mult apreciate de toată lumea. Odată cu colindat�l tinerilor, începe marea sărbătoare, iar ulițele răsună de colinzi și urăt�ri, gospodăriile au por�ile deschise iar

În Bucovina, știm cu toții că bucatele au un g�st apar�e, ele sunt realizate cu mare drag de femeile din zonă, după rețete numai de mesele îmbelșugate așteaptă oaspeții. Colinda este recitată de g��p, la fereast�a casei, iar gazdele generoase răsplătesc colindătorii cu un
ele știute și care cuceresc pe fiecare oaspete care alege să pet�eacă sărbătorile de iar�ă în această zonă. ospăț pe cinste. În multe cazuri g��purile sunt însoțite și de muzicanți. Dacă gazda are fată de măritat, se încinge o horă unde fata este

Alăt�ri de preparatele specifice, realizate din car�e de porc și nu numai, în unele sate din Bucovina se mai păst�ează și astăzi invitată la dans prima, de căt�e șef�l cetei de colindători sau de căt�e flăcăul care o cur�ează. 21