Page 36 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(
SIBIU
Ziua de Ig�at este o zi impor�antă pent�� localnicii din Mărginimea Sibiului. Deși nu se mai sărbătorește ca în t�ecut, ziua de Ig�at
este impor�antă pent�� t�adiția locului. Pe vremuri, în ziua tăierii porcului, nimeni nu muncea nimic altceva. Se spunea, pe at�nci, că cei
care nu au un porc mare și g�as de Crăciun, nu au cunoscut fericirea. În zilele noast�e însă, foar�e puține gospodării sărbătoresc ziua Ig�at�-
lui, deoarece mulți aleg să taie porcul înainte cu două săptămâni de sărbători. Astfel reușesc mult mai bine să facă preparatele din porc,
îndeosebi pe cele care t�ebuie să le pună la af�mat, cum ar fi câr�ații proaspăt af�mați, slănina, mușchiul af�mat sau caltaboșul.
Tot în Marginimea Sibiului, un obicei care se păst�ează cu sfințenie este cel al cetelor de juni. Ceata Junilor este un obicei prezent în
apropae toate localitățile Mărginimii Sibiului, mai puțin în Poiana Sibiului. Cetele se for�ează încă de la Sfânt�l Nicolae, iar organizarea
lor diferă de la un sat la alt�l. Tradiția începe încă din seara de Ajun, at�nci când cetele colindă toate casele sat�lui, îmbrăcați în cost�me
populare. Aceștia încep cu urările la casa primar�lui și a preot�lui, după care merg din casă în casă.
Un alt eveniment impor�ant pent�� localnici are loc în 28 decembrie, la Săliște și anume „Întâlnirea cetelor”. Junii și junesele din
înt�eg județ�l se adună laolaltă, îmbrăcați în cost�me t�adiționale, țesute special pent�� ziua aceasta și încep să danseze și să se veselească
pe cântece t�adiționale. Este o sărbătoare a bucuriei, un adevărat spectacol al por��lui popular atât de diversificat. Timp de pat�� săptămâni
Cetele de Juni răspândesc cu bucurie, joc şi voie bună vestea Naşterii Domnului şi t�ecerea la Noul An.
Cu sig�ranță t�riștii sunt fascinați de felul în care tinerii sibieni pun în scenă colindele, dar și sceneta religioasă „Craii” și „Irozii”,
care are loc în bisericile din înt�eg județ�l Sibiu, în prima zi de Crăciun, când este inter�retată scena Nașterii Domnului, constit�ie un obicei
vechi care se păst�ează până în zilele noast�e. Îmbrăcați în cost�me populare, cu coif�ri pe cap și săbii în mâini, craii aduc bucurie și emoție
în sufletele t�t�ror celor prezenți. Emoția vine mai ales din mesajul plin de însemnătate pe care îl are sceneta religioasă.
Legat de t�adiția Craciunului, cu o istorie relativ recentă, Târg�l de Crăciun din Sibiu a reușit să se impună prin calitate și prin orga-
nizarea desăvârșită, devenind înt�-un timp relativ scur� un eveniment de marcă la nivel național, care at�age an de an tot mai mulți t�riști.
Târg�l de Crăciun din Sibiu este un proiect cult�ral inițiat de Fundația Aust�ia Pro România și Biroul Atașat�lui Social al Ambasadei
Aust�iei, în par�eneriat cu municipalitatea sibiană. 36
Deschis pent�� prima dată în anul 2007, anul Sibiului în calitate de Capitală Cult�rală Europeană, Târg�l de Crăciun a ajuns cunos-
cut la nivelul înt�egii țări pent�� amploarea și t�adiția creată.
Un alt eveniment cu tot�l deosebit se pet�ece la Jina. La miezul nopții, chiar în cent��l comunei, junii ies și încep un înt�eg ceremoni-
al de îng�opare a anului ce a t�ecut. Tinerii poar�ă pe umeri un sicriu plin cu paie și zdrențe, după care îi dau foc pent�� a alunga duhurile
rele și tot ce nu a fost bun în anul ce tocmai a t�ecut. Apoi, Anul Nou este întâmpinat cu jocuri, cântece, dar și focuri de ar�ificii.
Ultimul pe lista obiceiurilor de iar�ă, din județ�l Sibiu este „Udat�l Ionilor”, când la început de an, în ziua de Sfânt�l Ioan Botezăto-
r�l, în sat�l Tălmăcel, are loc acest eveniment ce încheie ciclul sărbătorilor de iar�ă. Este un obicei atât de vechi, încât nimeni din sat nu mai
ştie azi de când se păst�ează. Pregătirile pent�� sărbătoare încep cu mult înainte de Crăciun, când oamenii din sat îşi scot din dulap şi îşi
aranjează cost�mele populare, ţes covoare la război, ştergare şi ii, se îng�ijesc să facă rost din timp de tot ce au nevoie pent�� împodobirea
cost�melor, a animalelor și a carelor. După slujba de la biserică, alaiul for�at din toată comunitatea, gătită în cost�me împodobite special
pent�� această sărbătoare, animalele și carele, care sunt deasemenia împodobite cu ștergare, pleacă spre râu st�igând în bătaia clopopelor
„Hai, Ioane, să te botezăm în râu!”. Aşa cum cere t�adiţia, se începe cu oamenii de vază, chiar dacă nu poar�ă numele Ion. Primul este întot-
deauna preot�l sat�lui, apoi primar�l, după care cu mic, cu mare sunt botezați toți Ionii și Ioanele. Tradiţional, Ionii sunt botezaţi pent��
spălarea păcatelor din anul ce tocmai a t�ecut şi pent�� a se bucura de un An Nou bogat.
Mii de t�riști vin, în fiecare an, în satele din Mărginimea Sibiului, fiind impresionați de t�adiția locurilor, de dansurile populare, de
cost�mele fr�mos țesute, dar și de fericirea pe care localnicii o emană. Deși s-ar crede că această zonă are o fr�musețe doar vara, ei bine,
iar�a tot�l pare ca de basm, iar at�osfera devine și mai specială at�nci când f�lgii de nea încep să acopere pământ�l.