Page 31 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(

BRASOV
,

În satele din zona Făgărașului, în Ajunul sau în prima zi de sărbătoare a Crăciunului por�esc colindătorii, organizaţi în t�ei g��- În zilele noast�e această mască se face tot mai rar, pierzându-și înţelesul. Ceata desfăşoară mai mult un ceremonial cu caracter social, cur�ile r�penilor înt�ebând dacă „primesc colinda”. Unde primește un răspuns afir�ativ, ghidează ceata de feciori să colinde. Feciorii care

puri: stelarii, Irozii și ceata feciorilor. precum urări de sărbători, cântece, dansuri sau pet�eceri. int�ă în ceată pent�� prima dată sunt obligați să t�anspor�e desagii cu car�e, rachiu și colaci primiți de la casele celor colindați.
Gr�pul stelarilor este for�at din pat�� sau cinci copii de școală care merg pe la casele oamenilor cântând colinde și ducând steaua Jocul cetei de feciori din Făgăraș reprezintă specificul sărbătorii Crăciunului și are loc în a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Ziua De Crăciun, feciorii și fetele se adună la casa judelui mare, dimineața la ora 10 de unde por�esc spre biserică. După oficierea slujbei

fr�mos împodobită, având în cent�� icoana Naşterii Domnului. În unele sate din Țara Făgăraşului aceşti copii poar�ă peste căciulă un Crăciunului propriu-zis este rezer�ată slujbei de la biserică și colindat�lui. A doua zi, tinerii făgărășeni le invită pe toate fetele la dans. religioase, primesc binecuvântarea preot�lui și por�esc la colindat. Primul colind se desfășoară la casa parohială după care se pleacă din
căpeneag de for�ă cilindrică, împodobit cu chipuri de îngeri, mici iconiţe, cr�ciuliţe și lanţ�ri din hâr�ie colorată, iar la brâu poar�ă săbii Tradiția este foar�e clară din acest punct de vedere și spune că o fată nu poate să-l ref�ze pe un fecior care o invită la dans. casă în casă, în ordinea stabilită în ur�ă cu mulți ani. Acasă la fată sunt invitate neamurile, vecinii și prietenii care asteaptă colindătorii și

de lemn cu care bat în rit�ul cântecului și al rostirii tex��lui. Satele din Făgăraș freamătă în zilele de Crăciun, când cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în st�aie populare şi colindă. Iar pe seară, îi înt�e timp sunt ser�iți cu băut�ră, lipiu și colac. Fetele vin colindând și se așează pe scaune, fata gazdei le ser�ește cu vișinată și prăjit�ri, iar
Gr�pul Irozilor este for�at din 6-8 copii mai mari, de 14-15 ani, fiecare cost�mat în f�ncţie de un rol bine stabilit: Irod, cei t�ei crai, invită pe oamenii sat�lui şi pe cei din satele învecinate pent�� a lua par�e la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele t�ei seri ele colindă pâna se aude pe uliță muzica, semn că se apropie ceata de feciori.

un militar, un preot, un cioban, un cărăuș. Toți inter�retează pe rând, scene biblice legate de Naşterea Mânt�itor�lui. de Crăciun, de Bobotează şi Sfânt�l Ioan. Cu banii adunați de la colindat se face un bal în a t�eia seară de Crăciun, bal la care par�icipă toți tinerii care au fost la colindat,
Activitatea cetei de feciori începe de Crăciun și continuă până la sărbătoarea Sfânt�lui Ioan, pe 7 ianuarie. For�ată din 7 până la În ultima zi, at�nci când cetele de feciori se dest�amă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara îmbrăcați obligatoriu în cost�m popular. La miezul nopții se joacă Jocul Mare, acesta fiind for�at din mai multe jocuri specifice zonei

18 tineri de însurat, cu vârste cuprinse înt�e 18 și 25 de ani, ceata f�ncţionează ca o asociaţie, care are în fr�nte un conducător numit vătaf Făgăraşului. Această manifestare încheie practic, seria de obiceiuri şi t�adiţii specifice perioadei sărbătorilor de iar�ă. Sărbătoarea adună Rupea, precum Pur�ata, Fecioreasca, Învâr�ita, iar apoi ”măr�nțișurile”, precum Hațegana, Hoina, Mușamaua, Ciobănașul și Hodoroaga.

sau jude și este însoţită frecvent de o mască numită boriță sau ț�rcă. Principala sarcină a cetașilor este să organizeze dansurile și pet�ecerile anual peste 40 de cete. În toată această perioadă, flăcăii sunt îmbrăcaţi în st�aie populare, accesorizate cu căciula cu vâst�ă şi banda t�icol- Tot legat de obiceiurile cetelor de feciori în sărbătoarea Crăciunului, în Poiana Măr�lui are loc scosul fetelor la joc. Poiana Măr�lui
tineret�lui de la sate în timpul sărbătorilor de iar�ă, să colinde de Crăciun, să îndeplinească diferite rit�ri și ceremonii, majoritatea cu un oră. Acest obicei este unul care merită văzut de t�riştii care vizitează Ţara Făgăraşului, mai ales că din anul 2013 a fost inclus pe Lista pat�i- este una din cele mai fr�moase locuri de pet�ecerea vacanțelor din județ�l Brașov, aflată la numai 32 km de Brașov. Pe lângă fr�musețea

caracter vădit arhaic. Unele cete își prelungesc activitatea, cu at�ibuţii mai rest�ânse, pe parcursul înt�eg�lui an. moniului imaterial mondial UNESCO. nat�rală, Poiana Măr�lui at�age și prin t�adițiile deosebite de sărbători. De Crăciun, aici se organizează scosul fetelor la joc. Cetele de tineri
Majoritatea cetelor se constit�ie de Sfânt�l Nicolae, în 6 decembrie, când se stabilesc persoanele care fac par�e din ceată, apoi se aleg Tot în județ�l Brașov, Comuna Dumbrăvița are însă o t�adiție apar�e: bradul se împodobește chiar în ziua de Crăciun. Și nu este le colindă pe fetele de măritat în seara de Ajun și le invită la joc. Jocul propriu-zis are loc în ziua de Crăciun, după slujba de la biserică.

conducătorii, respectiv un vătaf mare și unul mic, precum și cei care îndeplinesc alte f�ncţii în cadr�l cetei, precum: un stegar, un colcer, vorba doar de brazii din casele oamenilor, ci și de cel care se înalță falnic în cent��l comunei. Tinerii aduc bradul și îl fixează ca să fie perfect În renumit�l car�ier Schei, din Brașov, Junii continuă datinile de Crăciun prin obiceiul colindat�lui care, confor� t�adiției, începe în
care are în g�ijă alimentele, un cârciumar, care are g�ija de băut�ră și un casier. drept. Fetele vin apoi și adaugă podoabele. După aceea, se face o horă în jur�l bradului și se dansează jocuri t�adiționale. Alt obicei este cel 22 decembrie și ține până în noaptea de Ajun, când toate cetele se adună înt�-una sing�ră și por�esc cu colinda, întâi pe la casele preoților

Până la Crăciun, activitatea cetei se reduce la pregătiri: se caută o gazdă, se învață colinde, se angajează lăutari, se confecționează al Balului de Crăciun de la Rupea și al colindat�l cetei de feciori în casa fetelor. În seara de Sfânt�l Nicolae se alege tistia. Aceasta este celor două biserici din Schei: Sfânt�l Nicolae și Sfânta Treime, iar apoi pe la toate casele din car�ier.

masca (borița) și steag�l, se cumpără băut�ra și lemnele, se pregătesc îmbrăcămintea și podoabele. În tot acest timp se frecventează șezăto- for�ată din: judele mare - conducător�l cetei, judele mic, crâșmar�l mare și crâșmar�l mic. Crâșmar�l mare este un fecior mai în etate, care Dacă poar�a e deschisă, ori gazda e la geam, însemnă că se poate colinda, la fereast�ă ori în cur�e. Dacă nu, colindătorii insistă cu
rile de fete, nu numai pent�� a dansa și a pet�ece, ci și pent�� a obţine ajutor�l fetelor în vederea împodobirii steag�lui sau al măştilor. a t�ecut prin cel puțin unul din rolurile celelalte. Rolul lui este de a organiza colindat�l, adunarea feciorilor și a fetelor, organizează „Balul „Deschide ușa, creștine!”, iar dacă poar�a rămâne închisă, își văd de dr�m. După ce ter�ină cântarea, fiecare colindător primește un colac,
Personajul cel mai interesant al cetei, acolo unde el se mai păst�ează, este borița sau ț�rca, cel care poar�ă o mască cu o înfăţişare de Crăciun”. Crâșmar�l mic și judele mare au rolul de ajutoare a crâșmar�lui mare. un pahar de vin sau de palincă, mere și nuci, niciodată bani.

compozită: barză cu coar�e de cerb sau cerb cu cioc de barză, putând semăna tot așa de bine și cu alte păsări sau cor�ute. Judele mic, este un fecior care par�icipă pent�� a doua oară la colindat. Acesta merge înaintea cetei de feciori și int�ă în 31