Page 30 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(
BRASOV
,
În satele din zona Făgărașului, în Ajunul sau în prima zi de sărbătoare a Crăciunului por�esc colindătorii, organizaţi în t�ei g��-
puri: stelarii, Irozii și ceata feciorilor.
Gr�pul stelarilor este for�at din pat�� sau cinci copii de școală care merg pe la casele oamenilor cântând colinde și ducând steaua
fr�mos împodobită, având în cent�� icoana Naşterii Domnului. În unele sate din Țara Făgăraşului aceşti copii poar�ă peste căciulă un
căpeneag de for�ă cilindrică, împodobit cu chipuri de îngeri, mici iconiţe, cr�ciuliţe și lanţ�ri din hâr�ie colorată, iar la brâu poar�ă săbii
de lemn cu care bat în rit�ul cântecului și al rostirii tex��lui.
Gr�pul Irozilor este for�at din 6-8 copii mai mari, de 14-15 ani, fiecare cost�mat în f�ncţie de un rol bine stabilit: Irod, cei t�ei crai,
un militar, un preot, un cioban, un cărăuș. Toți inter�retează pe rând, scene biblice legate de Naşterea Mânt�itor�lui.
Activitatea cetei de feciori începe de Crăciun și continuă până la sărbătoarea Sfânt�lui Ioan, pe 7 ianuarie. For�ată din 7 până la
18 tineri de însurat, cu vârste cuprinse înt�e 18 și 25 de ani, ceata f�ncţionează ca o asociaţie, care are în fr�nte un conducător numit vătaf
sau jude și este însoţită frecvent de o mască numită boriță sau ț�rcă. Principala sarcină a cetașilor este să organizeze dansurile și pet�ecerile
tineret�lui de la sate în timpul sărbătorilor de iar�ă, să colinde de Crăciun, să îndeplinească diferite rit�ri și ceremonii, majoritatea cu un
caracter vădit arhaic. Unele cete își prelungesc activitatea, cu at�ibuţii mai rest�ânse, pe parcursul înt�eg�lui an.
Majoritatea cetelor se constit�ie de Sfânt�l Nicolae, în 6 decembrie, când se stabilesc persoanele care fac par�e din ceată, apoi se aleg
conducătorii, respectiv un vătaf mare și unul mic, precum și cei care îndeplinesc alte f�ncţii în cadr�l cetei, precum: un stegar, un colcer,
care are în g�ijă alimentele, un cârciumar, care are g�ija de băut�ră și un casier.
Până la Crăciun, activitatea cetei se reduce la pregătiri: se caută o gazdă, se învață colinde, se angajează lăutari, se confecționează
masca (borița) și steag�l, se cumpără băut�ra și lemnele, se pregătesc îmbrăcămintea și podoabele. În tot acest timp se frecventează șezăto-
rile de fete, nu numai pent�� a dansa și a pet�ece, ci și pent�� a obţine ajutor�l fetelor în vederea împodobirii steag�lui sau al măştilor.
Personajul cel mai interesant al cetei, acolo unde el se mai păst�ează, este borița sau ț�rca, cel care poar�ă o mască cu o înfăţişare
compozită: barză cu coar�e de cerb sau cerb cu cioc de barză, putând semăna tot așa de bine și cu alte păsări sau cor�ute. 30
În zilele noast�e această mască se face tot mai rar, pierzându-și înţelesul. Ceata desfăşoară mai mult un ceremonial cu caracter social,
precum urări de sărbători, cântece, dansuri sau pet�eceri.
Jocul cetei de feciori din Făgăraș reprezintă specificul sărbătorii Crăciunului și are loc în a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Ziua
Crăciunului propriu-zis este rezer�ată slujbei de la biserică și colindat�lui. A doua zi, tinerii făgărășeni le invită pe toate fetele la dans.
Tradiția este foar�e clară din acest punct de vedere și spune că o fată nu poate să-l ref�ze pe un fecior care o invită la dans.
Satele din Făgăraș freamătă în zilele de Crăciun, când cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în st�aie populare şi colindă. Iar pe seară, îi
invită pe oamenii sat�lui şi pe cei din satele învecinate pent�� a lua par�e la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele t�ei seri
de Crăciun, de Bobotează şi Sfânt�l Ioan.
În ultima zi, at�nci când cetele de feciori se dest�amă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara
Făgăraşului. Această manifestare încheie practic, seria de obiceiuri şi t�adiţii specifice perioadei sărbătorilor de iar�ă. Sărbătoarea adună
anual peste 40 de cete. În toată această perioadă, flăcăii sunt îmbrăcaţi în st�aie populare, accesorizate cu căciula cu vâst�ă şi banda t�icol-
oră. Acest obicei este unul care merită văzut de t�riştii care vizitează Ţara Făgăraşului, mai ales că din anul 2013 a fost inclus pe Lista pat�i-
moniului imaterial mondial UNESCO.
Tot în județ�l Brașov, Comuna Dumbrăvița are însă o t�adiție apar�e: bradul se împodobește chiar în ziua de Crăciun. Și nu este
vorba doar de brazii din casele oamenilor, ci și de cel care se înalță falnic în cent��l comunei. Tinerii aduc bradul și îl fixează ca să fie perfect
drept. Fetele vin apoi și adaugă podoabele. După aceea, se face o horă în jur�l bradului și se dansează jocuri t�adiționale. Alt obicei este cel
al Balului de Crăciun de la Rupea și al colindat�l cetei de feciori în casa fetelor. În seara de Sfânt�l Nicolae se alege tistia. Aceasta este
for�ată din: judele mare - conducător�l cetei, judele mic, crâșmar�l mare și crâșmar�l mic. Crâșmar�l mare este un fecior mai în etate, care
a t�ecut prin cel puțin unul din rolurile celelalte. Rolul lui este de a organiza colindat�l, adunarea feciorilor și a fetelor, organizează „Balul
de Crăciun”. Crâșmar�l mic și judele mare au rolul de ajutoare a crâșmar�lui mare.
Judele mic, este un fecior care par�icipă pent�� a doua oară la colindat. Acesta merge înaintea cetei de feciori și int�ă în
cur�ile r�penilor înt�ebând dacă „primesc colinda”. Unde primește un răspuns afir�ativ, ghidează ceata de feciori să colinde. Feciorii care
int�ă în ceată pent�� prima dată sunt obligați să t�anspor�e desagii cu car�e, rachiu și colaci primiți de la casele celor colindați.
De Crăciun, feciorii și fetele se adună la casa judelui mare, dimineața la ora 10 de unde por�esc spre biserică. După oficierea slujbei
religioase, primesc binecuvântarea preot�lui și por�esc la colindat. Primul colind se desfășoară la casa parohială după care se pleacă din
casă în casă, în ordinea stabilită în ur�ă cu mulți ani. Acasă la fată sunt invitate neamurile, vecinii și prietenii care asteaptă colindătorii și
înt�e timp sunt ser�iți cu băut�ră, lipiu și colac. Fetele vin colindând și se așează pe scaune, fata gazdei le ser�ește cu vișinată și prăjit�ri, iar
ele colindă pâna se aude pe uliță muzica, semn că se apropie ceata de feciori.
Cu banii adunați de la colindat se face un bal în a t�eia seară de Crăciun, bal la care par�icipă toți tinerii care au fost la colindat,
îmbrăcați obligatoriu în cost�m popular. La miezul nopții se joacă Jocul Mare, acesta fiind for�at din mai multe jocuri specifice zonei
Rupea, precum Pur�ata, Fecioreasca, Învâr�ita, iar apoi ”măr�nțișurile”, precum Hațegana, Hoina, Mușamaua, Ciobănașul și Hodoroaga.
Tot legat de obiceiurile cetelor de feciori în sărbătoarea Crăciunului, în Poiana Măr�lui are loc scosul fetelor la joc. Poiana Măr�lui
este una din cele mai fr�moase locuri de pet�ecerea vacanțelor din județ�l Brașov, aflată la numai 32 km de Brașov. Pe lângă fr�musețea
nat�rală, Poiana Măr�lui at�age și prin t�adițiile deosebite de sărbători. De Crăciun, aici se organizează scosul fetelor la joc. Cetele de tineri
le colindă pe fetele de măritat în seara de Ajun și le invită la joc. Jocul propriu-zis are loc în ziua de Crăciun, după slujba de la biserică.
În renumit�l car�ier Schei, din Brașov, Junii continuă datinile de Crăciun prin obiceiul colindat�lui care, confor� t�adiției, începe în
22 decembrie și ține până în noaptea de Ajun, când toate cetele se adună înt�-una sing�ră și por�esc cu colinda, întâi pe la casele preoților
celor două biserici din Schei: Sfânt�l Nicolae și Sfânta Treime, iar apoi pe la toate casele din car�ier.
Dacă poar�a e deschisă, ori gazda e la geam, însemnă că se poate colinda, la fereast�ă ori în cur�e. Dacă nu, colindătorii insistă cu
„Deschide ușa, creștine!”, iar dacă poar�a rămâne închisă, își văd de dr�m. După ce ter�ină cântarea, fiecare colindător primește un colac,
un pahar de vin sau de palincă, mere și nuci, niciodată bani.