Page 13 - Viața Noastră Nr.13 2020
P. 13
JURNAL iudaism
Ing. BARUCH TERCATIN
VAIEˇE
La fel ca $i în cazul celorlal]i doi patriarhi, via]a
lui Iacov continu" cu o serie de încerc"ri dificile,
prilej ca el s"-$i dovedeasc" încrederea în Dum-
nezeu. Iacov este obligat s" plece din †ara F"g"-
duin]ei de teama r"zbun"rii lui Esav $i va sta
departe de ]inuturile natale timp de 20 de ani.
Via]a pe care o duce al"turi de Lavan, viitorul s"u
socru, nu este deloc una u$oar", dimpotriv", fi-
comun" de b"rba]i !i femei, ne res pectarea unor indc" acesta se dovede$te a fi un om crud $i
norme halahice privi toare la #abat (sâmb"t") !i meschin. Iacov lucreaz" din greu pentru Lavan, iar
ca!rut (norme halahice alimentare), sau privitoare la acesta caut" mereu s" îl p"c"leasc". De$i Iacov o
c"s"toriile mixte. De discutat cu evrei reformi!ti este iube$te pe Rahel, sufletul s"u pereche, fiica mai
permis, dar numai în mod individual, nu în mic" a lui Lavan, acesta îl for]eaz", printr-o în$el"-
chestiuni religioase, halahice, de iudaism. torie, s" se c"s"toreasc" mai
Faptul m-a consternat. Un principiu clasic în iu- întâi cu fiica mai
daism era c" orice evreu trebuie acceptat, fie religios mare, Lea. În acele
fie nereligios. ”Israel hata, aval Israel hu” (în tra- vremuri era
ducere: Israel a p"c"tuit, dar este Israel). Raporturile frecvent ca un om
între evreii religio!i !i evreii nereligio!i, complet de vaz" s" aib"
laici, s-au îmbun"t"]it de-a lungul anilor, de!i uneori mai multe so]ii,
sunt tensionate. Dar acum a început o nou" deterio- a$adar Iacov se
rare a rela]iilor cu evreii reformi!ti. Ea exista !i an- c"s"tore$te apoi $i
terior, dar ”la foc mic”. Acum îns" s-a accentuat, cu Rahel. Via]a fa-
ajungând la identificare între reformism !i anti-is- milial" nu este lip-
raelism. Faptul este periculos. În primul rând sit" de greut"]i.
deoarece love!te în ideea unit"]ii poporului evreu. Cele dou" surori,
Nimeni nu are dreptul s" distrug" o asemenea uni- ambele având un caracter puter-
tate. Pe lâng" raportul de reciprocitate între Statul nic $i darul clarviziunii, nu sunt femei obi$nuite, ci
Israel !i Diaspora evreiasc", trebuie s" ne gândim !i sunt ele însele matriarhe adev"rate. Într-un Midra$
la ideea acestei unit"]i. Altfel, se va ajunge la o se explic" faptul c", ini]ial, Lea era h"r"zit" lui
tragedie pentru genera]ii. Ideile politice sau reli- Esav, iar Rahel lui Iacov, îns", fiindc" Esav a
gioase exist", dar se mai pot schimba. Unitatea renun]at la drumul drept $i la înv"]"tur", devenind
poporului evreu trebuie s" dep"!easc" aceste idei, un p"c"tos r"u, el a pierdut dreptul de a se num"ra
s" aib" un caracter permanent, indiferent de situa]ie. în rândul patriarhilor $i matriarhelor, iar în con-
Da, este adev"rat c" în Statul Israel de ast"zi sunt secin]" Lea a fost nevoit" s" g"seasc" un sub-
probleme. Este important a se face ceva pentru aju- terfugiu pentru a intra $i ea în familia lui Iacov.
torarea s"racilor, pentru construirea de locuin]e pen- Cele dou" surori, Rahel $i Lea, c"rora li se al"tur"
tru familii tinere, pentru crearea de posturi pentru slujitoarele Bilha $i Zilpa, devenite $i ele so]ii ale
!omeri, mai ales acum, în perioada pandemiei, când lui Iacov, dup" obiceiul vremii, sunt prinse în
!omajul a luat propor]ii. Rezolvarea problemelor so- p"ienjeni$ul sufletesc dureros al iubirii fa]" de ace-
ciale ale Statului Israel necesit" sume mari de bani. la$i so], precum $i al dorin]ei de a da na$tere fiilor
Da nu pe calea ruperii leg"turii cu evreimea din Di- h"r"zi]i s" fie c"peteniile viitoarelor triburi.
aspora. Apropo, autorul articolului la care m-am Caracterul adev"rat al lui Iacov se dovede$te abia
referit vorbe!te numai despre Diaspora american". acum, când va fi supus la încerc"ri grele. Înainte s"
Dar ce este cu Diaspora din alte ]"ri, din întreaga p"r"seasc" teritoriul Israelului str"vechi, noaptea îl
lume? Oare educa]ia evreiasc" a copiilor !i tineretu- prinde pe drum, prin Beer$eva, $i se hot"r"$te s"
lui trebuie neglijat" de Agen]ia Evreiasc" !i de Or- se culce cu capul pe o piatr". Aici are o viziune ed-
ganiza]ia Sionist" Mondial"? Nu cred. Poate c" ar ificatoare. Iacov viseaz" c" o scar" e a$ezat" pe
trebui convin!i liderii evrei din Diaspora s" p"mânt, cap"tul ei ajunge în ceruri, iar îngerii
m"reasc" contribu]ia b"neasc" pentru educarea Domnului urc" $i coboar" pe ea (Bere$it / Geneza
copiilor evrei. Fie religio!i, fie laici; fie ortodoc!i, fie 28, 12). La cap"tul de sus al sc"rii se afl" Dumn-
reformi!ti, p"rin]ii evrei din Diaspora se gândesc la nezeu care îi promite c" el va fi socotit mo$tenitor
educa]ia evreiasc" a copiilor lor. Chiar dac" iudais- al Israelului $i c" se va întoarce acolo. Spre deose-
mul reformist are aspecte diferite de iudaismul orto- bire de Esav, care se gânde$te mereu numai la
dox, el este totu!i iudaism. S" nu ajungem la o mo$tenirea p"rinteasc" în termenii posesiunii fiz-
scindare religioas", la un conflict sau fereasc" Dum- ice, Iacov realizeaz" c" adev"rata mo$tenire avra-
nezeu la un r"zboi religios în interiorul iudaismului, hamitic" este una de natur" moral". Iacov caut" tot
care ar putea fi un adev"rat r"zboi civil religios în timpul o leg"tur" spiritual" între cer $i p"mânt,
interiorul poporului evreu. Evreul din Israel, evreul sugerat" de simbolul sc"rii. Înainte de a p"r"si
din Diaspora, evreul religios, evreul laic, evreul orto- p"mântul sacru al Israelului str"vechi, Iacov înal]"
dox !i evreul reformist este tot evreu • Lucian ZH un altar Domnului, la Beer$eva.
26.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 13
