Page 16 - Viața Noastră Nr.13 2020
P. 16

JURNAL consemnåri


                                                      Ruth Oren


        Vizitând mari Biblioteci ale lumii



         În continuarea frumoaselor con-
       semn"ri publicate în paginile jur-
       nalului  Via%a  Noastr",  dedicate
       car%ilor $i bibliotecarilor, invit citi-
       torii s" vizit"m unele din cele mai
       faimoase Biblioteci ale lumii. Nu
       sunt numai locuri de ad"postire a
       c"r%ilor. Sunt frumoase Centre de
       educa%ie $i atragere a publicului.
       De acas", vom efectua o c"l"torie
       virtual", spre locuri îndep"rtate, în
       timp $i spa%iu.                          Biblioteca Vaticanului                     “Clementinum”

        Biblioteca din Alexandria            multe versiuni. Într-una din  versi-   cr"rii în forma care a r"mas cunos-
                                             uni se vorbe$te despre Iulius Ce -     cut" pân" în zilele noastre.
         Primele  Biblioteci  au  ap"rut  în zar, care a dat foc Bibliotecii în anul  În  Biblioteca  Vaticanului  este

       Egiptul Antic. Amenajate  în palate 47  \.Hr.,  într-o  b"talie  împotriva   g"z duit, din sec. al 15-lea, “Codex
       !i temple, erau numite “case de pa- Alexandriei. Un alt incendiu, datat      Vaticanus”, cel mai vechi exemplar
       pirus”. În antichitate, cel mai mare în anul 270 este atribuit împ"ratu-     al Bibliei. Este Vechiul Testament
       centru de p"strare a c"r%ilor a fost lui Aurelian. O alt" versiune sus -     în stilul Septuagintei, împreun" cu
       Biblioteca  din  Alexandria,  înte- %ine  c"  scrierile  de  stiin%"  $i     Noul  Testament  în  stilul  alexan-
       meiat" în sec. 3 \.Hr. A fost consid- fi lo zofie au fost arse în anul 391 de  drin. Codexul este scris pe 759 de
       erat" loc sacru, la fel ca templele.  o sect" de cre$tini, pentru c" aces-   fâ$ii de pergament. A fost editat în
         Biblioteca  a  fost  înfiin]at"  ca tea constituiau o amenin%are pen-      secolul al 4-lea în (ara Sfânt" sau
       parte  a  Templului  Muzelor,  un tru cre$tinism. O ultim" versiune          în Egipt. Existen%a sa a fost men -
       complex  de  educa]ie  !i  gândire. se refer" la anul 641, când Armata       ]ionat" pentru prima oar"  în anul
       Edificiul cuprindea s"li de lectur", Imperiului Musulman a dat foc la        1475,  într-o  coresponden]" dintre
       o gr"din" botanic" $i una zoolog- tot ce nu era Coran.                       Erasmus  din  Rotterdam  !i  Bib-
       ic", un Observator astronomic. Cu       În anul 2003 a fost înfiin]at" noua  lioteca Vaticanului.
       timpul,  au  fost  ad"ugate  instru- Bibliotec" din Alexandria, în veci -      Tot în Biblioteca Vaticanului, se
       mente medicale $i de  astronomie, n"tatea spa%iului vechii Biblioteci.       afl" manuscrisul “Divinei Come -
       animale împ"iate, statui $i busturi,                                         dii”,  realizat  de  Dante  Alighieri
       care erau folosite pentru instruirea   Biblioteca Statului Vatican           între anii 1308-1320 $i ilustrat de
       publicului. Se presupune c" se p"s-                                          Sandro Botticelli.
       trau în Bibliotec"  între  400-700 de   Una  dintre  cele  mai  vechi  bib-    Aici se g"sesc, de asemenea, $i
       mii  de  papirusuri. Acolo  au  fost  lioteci din timpurile noastre este ma nuscrise secrete, la care au acces
       adunate toate lucr"rile reprezenta-   Biblioteca Statului Vatican. A fost numai un num"r redus de cardinali
       tive ale lui Arhimede, Hippocrate     fondat" oficial în 1475, de!i istoricii din jurul Papei. Afl"m, de exem plu,
       $i Euclid, manuscrisele lui Eschil,   îi socotesc existen%a înc" de la în- despre o lucrare publicat" în anul
       Sofocle, Euripide $i ale altor gân-   ceputurile bisericii cre!tine de la 1677, în care sunt explicitate proce-
       ditori celebri. Tot acolo se afl" bib-  Roma. Institu%ia posed" 75.000 de durile alchimistului pentru a ob%ine
       lioteca personal" a lui Aristotel.    codice, manuscrise din colec]iii ale aur dintr-un metal im pur. Cartea a
         Biblioteca din Alexandria a ur-     bisericilor de pretutindeni $i  opere r"mas  controversat"  $i  interzis"
       m"rit s" ob%in" toate scrierile lumii  literare, care !i-au f"cut drum spre pân" în zilele noastre.
       elenistice  !i,  nu  numai.  Aceast"  Bibliotec". Printre acestea se nu -
       dorin]" a constituit, printre altele,  m"rå epo peea “Eneida”, una din-              “Clementinum”
       fundalul  pove!tii  despre  crearea   tre  cele  mai  faimoase  scrieri  din     Biblioteca Na]ionalå a
       “Septuagintei”,  traducerea Torei     spa]iul cultural latin. Este epopeea           Republicii Cehe
       în limba greac", efectuat" în seco -  na]ional"  a  romanilor.  “Eneida”,
       lele al 3-lea !i al 2-lea \.Hr. de 70 de  scris" de Vergilius între anii 29-19  Mai nou", Biblioteca Na]ional" a
       în%elep%i evrei.                      î.Hr., cu prins" în 12 capitole, ur- Republicii  Cehe,  denumit"  Cle -

         În s"lile Bibliotecii se p"strau $i  m"re!te povestea legendar" a lui men tinum este un complex istoric
       cele mai rare pl"cu%e de piatr" $i    Enea, erou troian care atinge statu- de  cl"diri  din  Praga.  Istoria  Bib-
       cear", cu scris cuneiform $i cu hi-   tul unui întemeietor al culturii ro- liotecii  începe  cu  existen]a  unei
       eroglife,  al"turi  de  copiile  celor  ma ne.  Prin  caracterul  !i  faptele capele închinate Sfântului Clement
       mai  pre%ioase  opere  de  art"  din  sale  glorioase,  el  întruchipeaz" în sec. 11. În anul 1781, în ace la!i
       acele vremi.                          virtu]ile tradi]ionale ale Romei an- spa ]iu a fost înfiin]at" Biblioteca
         Dar cl"direa Bibliotecii din Ale -  tice. Pe patul de moarte, Vergilius Na ]ional", care a fost prelua t" de
       xandria $i o bun" parte din como-     $i-a exprimat dorin%a ca opera s"-i nou-înfiin]atul stat ce  ho slovak, în
       rile  antichit"%ii  au  fost  nimicite.  fie ars", sus%înând c" nu este final- 1918. Putem g"si acolo o colec]ie
       Distrugerea acestei mari realiz"ri    izat". Cu toate acestea, împ"ratul de Mozartiana, materiale referitoa -
       educa]ionale a fost descris" în mai   Augustus a ordonat publicarea lu- re la astronomul Tycho Brahe !i la


       16 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 26.11.2020
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21