Page 6 - Revista mea 11
P. 6
Mircea Radu Iacoban
NASA n-are ce face?
criam, prin 2007, des - mărești leafa numai la gagici! Tot o
pre cercetătorii de la dimineață bună îți va ura, cu zâmbet
NASA (Research Cen- dulce și supus, secretara. În gândul
ter California) ca re au ei: Iar se holbează la picioarele mele!
izbutit să creeze un Mâine vin cu pantaloni, altfel mă
Sdispozitiv cu ajutorul chea mă la ore suplimentare! Adjunc-
căruia pot fi citite cuvintele nerostite tul îți va ura „o zi bună!”, cugetând,
(propozițiile născute în creier, trans- de fapt, cam așa: Când mama dracu-
mise mușchilor larin gieni, dar încă lui are de gând ăsta să iasă la pensie?
neformulate prin vibrațiile corzilor „Să trăiți, domnule Președinte!” (de
vocale). Va fi astfel accesibil dome- fapt: mâncate-ar ciorile!) Vine cafea -
niul cât se poate de gin gaș și de pri- ua: „serviți cu plăcere!” De fapt: Sta-
vat al „gândurilor pen tru sine”! ți-ar în gât! Sună soția: „dragule, te
Inconștiență! Arma atomică devine pup, să știi că diseară întârzii, mă duc
biată bombiță, prin comparație cu cu Mița la o prezentare de modă.”
efectele îngrozitoare ce le-ar putea Comparând și analizând pe compu -
produce cumplita desecretizare a tot ter inflexiunile vocii, aparatul des co -
ceea ce avem mai scump ș i sfânt: peră mintenaș gândul latent ne rostit:
gân durile. S-ar ataca grav întreaga „Mă-ntreb când o să se prindă nătă -
or ganizare socială, s-ar dinamita re- flețul ăsta că nu mă duc la-ntâlnire cu
lațiile interumane, democrația s-ar fa - Mița, ci cu Mișu?” Nătăflețul va răs -
ce fum și locul cataclismelor atomice punde: „da, dragă, te pup, e-n ordine,
l-ar lua războiul fiecăruia cu fiecare. și eu am de lucru la birou diseară.”
Vă închipuiți ce-ar însemna, până la Adicătelea: „Du-te la tăntălăul de Mi -
[i så nu crezi smith rotunjește o replică amară: Ori - o romantică întâlnire a amorezilor
urmă, denudarea totală a gândurilor? șu, că el mă ține-n funcție... ia s-o caut
În „Vicarul din Wakefield”, Gold- eu pe Fifi...” Ce-ar mai rămâne dintr-
ce om are mii de gânduri rele, care care oftează la fiecare cinci secunde
ră sar fără ca el să aibă puterea de a le „te iubesc”, cu gândul țeapăn îndrep -
înăbuși. Închipuiți-vă c-ar deveni in- tat către chestiuni mult mai lumești
stantaneu publice – chiar și în cele (el) ș i deloc suave în creierașul ei
mai nevinovate împrejurări. De pil - („oa re-l păcălesc pe ăsta”)?
SA VEZI dă, venirea, dimineața, la slujbă. Por- Întreg eșafodajul relațional din fa -
tarul te va saluta respectuos cu „bună milie și societate se duce de râpă în
dimineața, domnule director!”, iar tu clipa apariției aparatului minune, fi-
vei auzi în cască gândul lui cel ade- indcă, vorba lui Cicero, Totdeauna
vărat: Duhnești de la o poștă, iar ai omul gândește altfel despre sine și al-
băut toată noaptea, porcule! Tu, care tfel despre altul.
6
