Page 9 - Revista mea 11

chiar credem că ar trebui să vă într eba]i: dreptate, «închiderea min]ii americane».
«Ce caut eu la Oxford?» Totu[i, la Oxford, vom prefera întotdea -
Oxford, permite]i-ne să vă reamin tim, una văicărelii ieftine, politicilor de iden-
este cea de-a doua cea mai veche uni- titate [i sloganelor fără fond, faptele [i
versitate din lume. Studen]ii în va ]ă aici li bertatea, dezbaterea deschisă. În ziua
din secolul XI. Am jucat un rol impor- în care vom înceta să facem asta, ne vom
tant în construc]ia civiliza]iei occiden- pierde dreptul de a ne numi cea mai mă -
tale, de la Rena[terea intelectuală din rea]ă universitate din lume.
secolul al XII-lea, la Iluminism [i dincolo Desigur, este dreptul vostru legitim să
de acesta. Printre absolven]ii no[tri se vă irosi]i timpul petrecut la Oxford în
nu mără William of Ockham, Roger Ba - cam panii stupide, ofensatoare sau cen-
con, William Tyndale, John Donne, Sir tra te pe o singură chestiune. (De[i acest
Walter Raleigh, Erasmus, Sir Christo- lucru ne face să ne întrebăm cât de rigu -
pher Wren, William Penn, Rep. Adam roasă este procedura de selec]ie, în zilele
Smith (D-WA), Samuel Johnson, Robert noastre, pentru bursele Rhodes sau, [i
Hooke, William Morris, Oscar Wilde, mai mult, pentru bursele Mandela Rho -
Emily Davison, Cardinal Newman, Julie des).
Cocks. Suntem obi[nui]i să vedem studen]i –
Chiar reprezentăm ceva. Iar majorita - sau, în cazul vostru, masteranzi – care se
tea oamenilor care au privilegiul de a ve - fac de râs. Doar să nu a[tepta]i de la noi
ni [i a studia aici sunt con[tien]i cât de să vă încurajăm imbecilitatea, cu atât
mult reprezentăm. mai pu]in să îngenunchem în fa]a ei. O]i
Oxford este alma mater a lor – mama fi voi negri – «BME», cum hidos vă eti -
lor dragă – iar ei o respectă [i o vene rea - che tează tehnologia modernă – dar noi
ză a[a cum merită. nu avem prejudecă]i rasiale. Am educat
ßi ce făceau strămo[ii vo[tri în acea pe- tineri studen]i din fostele noastre colonii,
rioadă? În principal, trăiau în cocioabe fostul nostru Imperiu, fostul nostru Co -
din chirpici. Sigur, vă acordăm credit m monwealth [i dincolo de acestea timp
pen tru civiliza]ia sud-africană a marelui de mult genera]ii.
Zimbabwe care a existat pentru o peri - Noi nu discriminăm în func]ie de sex,
oa dă scurtă de timp. Dar haide]i să fim rasă, culoare sau credin]ă. Discriminăm,
sinceri. Contribu]ia triburilor Bantu la totu[i, doar în func]ie de intelect.
civiliza]ia modernă a fost aproa pe zero. Asta nu înseamnă, printre altele, că
Probabil ve]i spune că asta e ”rasism”. atunci când studen]ii sau masteranzii
Însă este ceea ce noi, aici la Oxford, pre - no[tri vin cu idei proste[ti, îi batem pe
fe răm să numim ”adevărat”. Poate că re - umăr, le dăm o decora]ie [i le spunem:
gulile de la alte universită]i sunt diferite. «Oh, e[ti negru [i vii din Africa de Sud.
De fapt, [tim că ele sunt diferite. Ne-am Ce flăcău iste] e[ti!». Nu. Preferăm să
uitat îngrozi]i la ceea ce s-a întâmplat vedem calitatea acestor idei testată în
dincolo de ocean de la Universitatea din creuzetul dezbaterii publice. Vede]i, asta
Missouri, la Universitatea din Virginia [i este o altă componentă cheie a tradi]iei
chiar la venerabilele institu]ii precum intelectuale de la Oxford: po]i dezbate
Harvard sau Yale: «spa]iile sigure»; blac - des pre orice î]i trece prin cap însă trebu -
klivesmatter; relativismul cultural înfio - ie să fii capabil să î]i justifici ideea cu
rător; sufocanta corectitudine po litică; fapte [i cu logică – altfel ideea nu în -
ceea ce Allan Bloom numea, pe bună seam nă nimic.

9