Page 13 - VIATA4:Layout 1
P. 13
JURNAL iudaic
amintirilor dintr-o generație sea la o imagine idealizată a pen tru prima dată la înce -
în alta. Se interesează în familiei. Autoarea descope - putul anilor '90. De atunci a
mod deosebit de rolul foto - ră puterea din spatele aces- încercat să-l defineze și să-l
grafiei de familie în constru- tei înregistrări vizuale, perfecționeze, pe baza expe-
irea identității indivizilor și rea lizată prin strategii artis- rienței personale și pe baza
a familiilor. Percepe foto gra - tice și convenții fotografice. lecturii și vizualizării unor
fia ca mediu pentru explora - În unele studii realizate în lucrări semnate de scriitori
rea și re inte grarea acestor colaborare cu istoricul Leo și artiști din postgenerațiile
identități ale trecutului, in- Spitzer, soțul ei, Marianne traumatizate. A exemplificat
clusiv trăiri traumatice, cum Hirsch a avut la bază con- teoria mai cu seamă prin
este Holocaustul. ceptul “punctum”, formulat povestiri ale supraviețuito-
Profesor Marianne Hirsch de criticul literar francez si rilor Holocaustului din
a semnat numeroase cărți și semioticianul Roland Bar - Cernăuți și ale descenden -
articole științifice, dintre ca - thes (1915-1980) . Este ideea ților .
re mentionez volumele la existenței unui element “an- Fotografiile claselor șco -
care mă refer in consem - coră” într-o imagine, “punc - lare apar foarte devreme în
narea de față: te de memorie”, unele istoria fotografiei ș i sunt
Family Frames: “Imagini de talii din fotografii care ne prezente în albume perso-
ale fa mi liei: fotografie, na - stârnesc memoria. na le sau de familie, din în-
ra țiune ș i postmemorie”, În volumul “Generația treaga lume.
1997; “Generația postme - post memoriei: Scrisul și Marianne Hirsh si Leo
moriei: Scrisul și Cultura vi - Cultura vizuală după Holo- Spitzer, în noul volum din
zuală după Holocaust”, caust”, Marianne Hirsch 2019, dedicat fotografiilor
2012; “Fotografii școlare în demonstrează, că amintirea școlare, oferă o examinare
timpuri instabile”, 2019 unor evenimente traumati - profundă a rolului acestor
Pe Marianne Hirsh am cu - ce prin care au trecut pă rin - fotografii în percepția isto-
noscut-o personal in Anglia, ții, bunicii sau alți membri riei.
participând la o Conferinţă ai familiei perpetueaza în Volumul sugereazå o pri -
Internațională despre Cul- descendenți, de parcă ar fi vi re atentă la acest gen al fo-
tură Vizuală. trecut ei înșiși prin expe- tografiei, urmărind modul
De altfel, Marianne Hirsh riențele îngrozitoare relatate în care sunt propulsate în
a vizitat Is rae lul, unde are de alții. Structuri comporta- imagini ideologiile de asim-
prieteni la Tel Aviv și Haifa. mentale ș i memoria sunt ilare socială și, cele ale ier-
În volumul “Imagini ale am plificate prin povestiri, arhiei sau a excluderii. De la
familiei: fotografie, narați- obiecte, fotografii. imagini clandestine cu copii
une și postmemorie”, Mari- Acest tip de memorie, in- evrei izolați în ghetouri na -
anne Hirsch pornește de la fluențat de imaginația și re- ziste și copii japonezi amer-
faptul că fotografia a de- crearea proiectivă, a fost icani închiși în tabere, până
venit unul din principalele definit de Marianne Hirsch la imagini cu copii indieni
instrumente de auto-re pre - ca „post-memorie”. Este re- americani indigeni transfer-
zentare ale familiei. lația pe care „generația de ați la internate nord-ameri-
Foto grafiile de familie - in- după” o poartă cu traumele cane, fotografiile în clasă
s ta ntanee și portrete, fixate personale si colective ale ce - pot reprezenta posibilitatea
pe frigider sau afișate în ra - lor dinaintea lor. Experien țe subversiunii și a rezistenței
me aurite, înghesuite în cu - care le-au fost transmise prin cultură.
tii de pantofi sau catalogate profund ș i afectiv, par să Un critic literar american
în albume - păstrează istoria constituie amintiri proprii. notează: “Fiecare publicație
ancestrală ș i perpetuează Marianne Hirsh a folosit nouă semnată de Marianne
amintirile, corespund ade- termenul „postmemorie” Hirsch și Leo Spitzer este un
13
