Page 9 - Viața Noastră Nr. 12

JURNAL eveniment

Avner Shalev, Frank-Walter Steinmeier, Reuven Rivlin, Alexander Van der Bellen, Rav Israel Meir Lau

Frank-Walter Steinmeier Alexander Van der Bellen Avner Shalev, pre[.
Pre[edintele Germaniei Pre[edintele Austriei Co mitetului Yad Vashem

Pre!edintele Frank-Walter Stein- Pre!edintele Alexander Van Avner Shalev, pre!edintele Co -
meier al Germaniei a spus: der Bellen din Austria a spus: mitetului Yad Vashem, a declarat:
„Pogromul din noiembrie nu a „Pogromul din noaptea de 9 „Pogromul Kristallnacht a ar"tat
marcat începutul persecu]iilor noiembrie 1938 a fost primul calomnia politicii organizate a
evreilor germani. A fost o explozie punct culminant crud al vi- regimului nazist la sfâr !itul anu-
de violen]" dup" mul]i ani de dis- olen]ei anti-evreie!ti în cre!tere, lui 1938. A fost o po li tic" care ur-

criminare, h"r]uire !i ostilitate. Au a na]ional-socialismului. Ideolo- m"rea s" persecute, s" încol]easc",
pre figurat crimele nespuse ale gia rasist" a nazi!tilor a atins o s" umi leas c" !i s" dezbrace
Shoahului comise de compatrio]ii nou" intensitate terifiant". %i a bunurile tu turor evreilor în al

mei câ]iva ani mai târziu. %i ofer" ar"tat clar, în cel mai su pra - treilea Reich. Ura violent" anti-
un avertisment puternic pentru realist !i sfâ!ietor mod, gradul în semit" care a fost instigat" !i ven-
vremurile noastre. Sunt re-
cunosc"tor c" via]a evreiasc" în- care austriecii evrei, concet"]enii tilat" în perioada 9-11 noiembrie
flore!te din nou în Germania. Dar no!tri, au fost priva]i de drep- 1938 în Germania !i Austria a an-
mi-e ru!ine c" evreii nu se simt în turile !i libert"]ile lor civile cele ulat orice iluzii pe care le-ar putea
siguran]" purtând o kippa pe mai elementare. Numai în „în]elege” cu nazi!tii. Ne amintim
str"zi. Mi-e ru!ine c" l"ca!urile de Viena, 42 sinagogi au fost arse victimele !i ne intensifi c"m anga-

cult evre ie!ti au nevoie de pro- sau distruse. Mii de magazine !i jamentul de a con solida identi-
tec]ie. Mi-e ru!ine c" doar o u!" apar tamente au fost jefuite. tatea, cultura !i credin]a evreiasc"
grea din lemn a împiedicat anul Peste 6500 austrieci evrei au fost a celor pe care nazi!tii inten]ionau
trecut un atac mortal asupra sina- închi!i, dintre care 4000 au fost s" îi distrug"”.
gogii din Halle de Yom Kippur. În trimi!i în lag"rul de concentrare
aceast" sear", vreau s" reînnoiesc de la Dachau. Austriecii î!i am- Rav Israel Meir Lau
angajamentul pe care vi l-am dat intesc ast"zi aceste crime cu re-
la Yad Vashem: Lupt"m împotriva mu!c"ri !i ru!ine. Noi, care Rabinul Israel Meir Lau i-a
antisemitismul! Protej"m via]a ne-am n"scut dup" Shoah, m"r- mul]umit pre!edintelui pentru
evreiasc"! St"m cu Israel! Sunt turisim: Austria împarte respon- marcarea acestei zile importante
umilit de strânsele leg"turi de pri- sabilitatea Shoah. Mul]i !i a subliniat c" semnifi ca]ia sa
etenie pe care ]"rile noastre le-au aus trieci, prea mul]i, au fost este c" de Kris tallnacht germanii
legat de-a lungul anilor. %i sunt printre f"pta!i. Recu noa! terea au în]eles c" „inima poporului
mândru s"-l numesc pe pre!edin- responsabilit"]ii noastre în seam - evreu este sinagoga. Dac" dori]i
tele Rivlin prieten. Mul]umesc, n", mai presus de toate, pre- s" da]i o lovitur" moralului
dra g" Ruvi, pentru încredere !i venirea hot"rât" !i curajoas" a poporului evreu, s"-l degrada]i
pentru invita]ia ta de a te al"tura
ceremoniei din aceast" sea r". oric"rei forme de rasism, dis- mai mult decât afectând conduc-
Miracolul prieteniei noas tre ger- criminare !i antisemitism - ori- erea sa comunitar", trebuie s"
mano-israeliene împ"rt"!ite va unde o întâlnim. Aceasta este o ataca]i sinagogile sale, care îl
spiritul
cu
identific"
s"u
continua s" înfloreasc" dac" r" - chestiune de mare importan]"
mânem îm preun" în timp ce ne personal" pen tru mine. Este de na]ional”.
amintim lec]iile din trecut. Am- datoria noastr", dorin]a !i in - Pe fundalul impresionantei
intirea poart" semin]ele spe ran]ei ten]ia noas tr" de a proteja nu melodii „Ora!ul nostru arde”, in-

pentru un viitor mai bun. Da: numai comunit"]ile evre ie!ti, ci terpretat" la vioar", au fost proiec-
putem g"si speran]", chiar !i de a ne asigura c" via]a evre ias - tate imagini cu sinagoga
atunci când ne amintim de nop]ile c" poate prospera din nou - fie pre!edintelui iluminat", moment
!i zilele întunecate din noiembrie în Europa, Israel, fie în alt" care a încheiat evenimentul.
1938”. parte”. Nando Mario Varga

12.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 9