Page 10 - Revista mea 9
P. 10

Mircea Radu Iacoban


                                             ILUZII?






                                         ovid-ul ne-a ucis în - social dezordonat și incert: perspec-
                                         că o bucurie: la Su - tivele încă se adulmecau.
                                         ceava urma să aibă        Revederile după 20 de ani sunt mai
                                         loc întâlnirea absol- orgolioase și mai complicate. A fost
                                         venților     Liceului ră gaz să apară și împlinirile, și rată -
                      C,,Ște fan  cel  Mare”, rile (am scris cândva o piesă, cu lun -
                      promoția 1956.                             gă cariera scenică, nutrită tocmai din
                        Organizatorii mi-au trimis din vre - trăirile  unei  astfel  de  întâlniri  –
                      me lista clasei, ornată cu sumedenie ,,Sâm bătă la Veritas”).
                      de cruciulițe în dreptul numelor ce -        După 30 de ani apar, în luările de
                      lor ridicați la ceruri. Dintre profesori, cuvânt rezumative, cele două argu-
                      nu mai trăiește nici unul. Dumnezeu mente-beton:  copiii ș i  promoțiile.
                      să-i odihnească! Ne vedem atât de ,,Sunt tatăl unor copii de excepție,
                      rar, încât încercam să-mi imaginez acum se află în lumea largă, am scos
                      cum ne-om recunoaște, acum... și cu câteva  zeci  de  promoții,  din  care
                      mască! Au trecut 64 de ani. Puștii s-au ridicat...” etc. etc.
                      imberbi de atunci (am absolvit la 16         La 40 de ani, vorbe mai puține și
                      ani!)  sunt, firește, niște moșneguți bel  șug  de  romanțe.  Multă  vreme,

                      cu burtă, ochelari, chelie, gută, dis- me senii tac – tot ce era de spus, s-a

                      copatie lombară și mai știi, niscaiva cam spus.
                      conturi în Seycheles (aș!).                  La 50 de ani de la absol vire (cine
                        La  cea  dintâi  aniversare,  venise i-a apucat) s-a forfecat obligatoriu în
                      unul cu Trabant-ul și restul, cu tre - discuții punctul de pensie și s-au in-
                      nul. Acum, estimam vreo cinci-șase ventariat beteșuguri, într-un conclav
                      ma șini și vreo doi colegi foști cefe - în care s-a stins aproa pe de tot între-
                   [i så nu crezi  Cu avionul poate o să vină, ca de fie - torul?” și-n care mai nimeni nu bea
                      riști  rămași credincioși căii ferate. barea parșivă ,,care o fi fost turnă-


                      care dată, colegul Sică din Israel. Va (interdicție  medicală)  ori  bea  prea
                      trebui să depășesc momentul jenant mult, cu justifica rea ipocrită a prile-
                      al întrebării preventive ,,ăăă... cum jului emoționant. Nu prea-i loc de
                      zici că-ți spuneam pe numele mic?” romanțe, fiindcă nu doar tinerețea
                      și, în pofida măștilor, să mă prefac s-a mistuit în fum, ci înseși viețile

                   SA VEZI  a-i recunoaște pe toți ,,din prima”.   noastre, ajunse într-un punct din ca -
                        Întâlnirile la zece ani de la absol - re perspectiva se îngustează până la
                      vire se petrec sub semnul tineresc al totală dispariție. Stelele ori steluțele
                      primelor  izbânzi,  al  lăudăroșeniei speranței ce vor fi ornat – cu sau fără
                      temperate ș i  al  bucuriei  regăsirii deplină îndreptățire – cerul orândui -
                      unor  trecute  amiciții  călduțe  încă. rii răposate și-au încheiat de mult




             10       Ele atestă și bifează inserția într-un strălucirea, iar dintre cei câțiva care
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15