Page 21 - Revista mea 9

dupå 50 de ani de via]å alåturi de mama, con troleze curtezanii, dar el a fost \ntot-
tata va cåuta så o \nlocuiascå. deauna prea ocupat cu lucrul. Acum era
Dar era greu så-l våd singur \n caså. A liber [i må g\ndeam cå poate avea mai
\nce tat så facå cumpåråturi, m\nca prost, mult timp pentru mine.
chiuveta era plinå cu farfurii murdare [i Prietenii mei vorbeau despre faptul cå
hainele aråtau obosite pe el. Toate simp- noi s\n tem genea]ia sandvici, prin[i \ntre
tomele unei singuratå]i pe care nu era \n cre[terea copiilor [i \ngrijirea pårin]ilor.
stare s-o suporte. Un timp, a \n ceput så-mi telefoneze zil-
Mama a fost \ntotdeauna la dispozi]ia nic, uneori chiar de douå ori pe zi. Venea
lui. Nu a lucrat, ie[ea foarte rar [i era o des \n vizitå [i pentru prima oarå, copiii
pre zen]å constantå \n via]a lui. Acum au \nceput så-l cunoascå. I-am propus så
era o lipså cons tan tå. Era nefericit, dis- se mute mai aproape dar a spus cå va
perat [i speriat de singuråtate. tråi \n casa \n care a tråit \ntotdeauna. «E
Numai cå tata nu era singurul care de \n]eles», mi-au spus prietenii.
avea ini ma fr\ntå. Aveam [i eu durerea Cum durerea s-a mai calmat, rolul meu
mea [i faptul cå eu trebuiam så fiu per- de fi icå iubitå [i grijulie a luat sf\r[it. În
soana adultå fåcea ca situa]ia så se \n - loc, am devenit confidentå-[efå. Un rol
råutå]eascå a[a cå nimic nu m-a pregåtit pe care nu vo iam så-l joc [i care adåuga
pentru ziua c\nd am råspuns la telefonul o turnurå curioaså rela]iei dintre noi, dat
mobil [i l-am auzit spun\nd: «Am ne voie fiind cå mergea din ce \n ce mai des la
de o nevastå!» rendez-vous-uri.
Am discutat problema cu ni[te prieteni Îmi cerea sfatul, care era apoi ignorat,
apro pia]i. «E normal, au spus. Mul]i bår - aveam inima fr\ntå dorind så-l sus]in
ba]i se recåsåto resc la 12 luni dupå ce au dar stingherå din cau za a ceeace \mi ce -
råmas våduvi. Pri ma so]ie moare iar ei rea.
\ncep v\nåtoarea pentru ur måtoarea so - Dupå Patricia, a[a cum a fost, a urmat
]ie. În special genera]ia tatålui tåu.» Bar ba ra, o altå prietenå a mamei. L-a su -
Ideea cå tata voia s-o \nlo cuiascå pe nat så-l \n trebe ce face [i roman]a a \n c-
mama at\t de repede m-a de terminat så eput. L-a invitat la Durham pentru o
fac un bi lan] al propriei mele cåsnicii. såptåm\nå [i eu am insistat så nu se du -
Era una fericitå? Va dura? Cea a på rin ]i - cå. El mi-a spus cå are dreptul så-[i ducå
lor mei a durat. Ma ma a fost mai \nt\i so - via]a \nainte; eu i-am spus så lase så mai
]ie [i apoi mamå, iar acum mi se pa re treacå timp.
in just. To]i ace[ti ani \n care a avut grijå «Nu mi-a mai råmas prea mult timp»,
de el, a gåtit, a curå]at [i a \mpår]it patul mi-a spus el. Ce puteam så argumentez?
cu el nu mai conteazå? Nu må a[tept ca Deci, am sunat-o pe Barbara [i am rugat-
tata så poa r te un doliu ve[nic dar cred o så-l ia \ncet cå \ncå e cople[it de durere.
cå mama merita pu ]inå recuno[tin]å «O så fie \n regulå, mi-a råspuns Barba -
pen tru ceeace a fåcut pentru el. ra. «N-o så fie» i-am spus so]ului meu.
Mama ar fi fost furioaså, geloaså [i teri- M-am sfåtuit cu to]i prietenii [i to]i
bil de rånitå dacå ar fi [tiut cå o va \n lo - mi-au spus så-l las \n pace. Dacå se rå -
cui at\t de re pede. A[a mi-am \nchipuit ne[te, se rå ne[ te. A[a cum mi-a fost fricå,
eu. ßi apoi eram furioaså [i pentru alt - rela]ia cu Bar bara s-a terminat cu la -
ceva. C\nd eram copil \mi doream sa am crimi, lås\ndu-må pe mine så adun cio -
un tatå care må ducå \n parc [i så-mi burile. Atunci i-am propus så se ducå la

21