Page 7 - AM210316
P. 7

Diamars, 16 Maart 2021                                       AWEMainta                                                                       7


         DNM a participa virtualmente n’e reunionnan Regional



                   di UNEP relaciona cu e protocolnan LBS y SPAW

































       Directie  Natuur en Milieu (DNM)  pa nos economia di turismo, pesca                     manera streng. Den e zona aki, Bufferzone, por haci
       como miembro di United Nations  y recreacion pa nos mes hendenan                        estudio riba ki impacto cierto comportacion(nan)
       Environment  Program (UNEP) di  tambe. Ta remarcabel pa menciona                        tin  riba  nos  medio  ambiente.  Tambe  por  midi
       e seccion Caribbean Environment  cu  Aruba  falta  pa  ratifica  e  LBS                 e  tempo cu e  ta  tuma  pa  wak  resultado  di  e
       Program ta participa  den forma  protocol den nos leynan local.                         comportacion  riba  nos  medio  ambiente.  Sea  e
       virtual dianan 15 te cu 19 di maart  Locual si Aruba ta forma parti activo              tabata un comportacion positivo of uno negativo.
       n’e reunionnan relaciona cu e parti  di dje, cu derecho di votacion, t’e                Cu e splicacion  aki di e protocolnan y tambe e
       tecnico  y  cientifico  di  e  ‘Land-      reunionn  y decisionnan relaciona            participacion  di DNM n’e reunionnan virtual ta
       Based Sources of Pollution,’ (LBS)  cu e SPAW. Esaki t’e convenio pa                    duna mas claridad  pa loke ta trata  e topiconan
       y  ‘Specially  Protected  Areas  of  proteccion  y desaroyo di e medio                  critico relaciona cu e maneho di sushedad den area
       Wildlife,’ (SPAW).                         ambiente  marino p’e region di               di Caribe.
       LBS  ta  trata  e  topiconan  cu  tin  di  ‘Wider  Caribbean’,  manera  stipula         Aruba  ta  parti  di  Caribe  y  di  UNEP,  asina  nos
       haber cu sushedad y polucion en  den e Cartagena  Convention na                         ta forma parti di proteccion di e ecosistema riba
       general riba tera. SPAW ta trata cu  1983. E t’e unico tratado di e region              tera  y  lama  cu  ta  na  beneficio  di  naturalesa  y
       e especie y aeranan protegi cu bida  di Caribe cu ta para pa proteccion                 medio  ambiente  en  general.  Formando  parti  di
       salvahe.                                   ambiental  di ecosistema  di lama y          e reunionnan nos ta haya hopi informacion di
                                                  costa.                                       investigacionnan cientifico y tecnico cu hopi biaha
       Na aña  1999 e prome  reunion  y                                                        ta imposibel pa logra esaki como pais individual.
       firmamento  di  e  LBS  protocol  a  a  Promoviendo                   cooperacion       Si ta desea di haya mas informacion con tur esaki ta
       tuma lugar, anto aki na Aruba mes.  regional y desaroyo sostenibel di e                 hinca den otro via video presentacion por bay riba
       Pero, e no a drenta na vigor di biaha  recursonan natural cu tin di haber cu            Youtube: (175) Cartagena Convention Secretariat
       sino te 2010 y el a forma parti di  e areanan na costa y bida marino. Na                Video Presentation - YouTube. Bishita nos website
       e 3 protocolnan  di e Cartagena  1990 e miembronan di e Cartagena                       www.dnmaruba.org pa e link directo.
       Convention. Den e instrumento legal  Convention a adopta e protocol cu
       aki  (LBS)  tin  stipula  e  puntonan  ta  concerni  e  ‘Specially  Protected
       cu mester cumpli cune pa reduci e  Areas and Wildlife’ (SPAW). Esaki
       impacto negativo cu e ‘Land-Based  t’e acuerdo regional pa maneha y
       Pollution’ den e area  grandi di  conserva  biodiversidad den area di
       Caribe (Wider Caribbean) por tin pa  Caribe.
       nos medio ambiente y ser humano.           E  SPAW  protocol  a  bira  un  ley                   A N U N C I O
       Den e LBS ta trata topiconan cu ta  internacional  na  juni  2000.  Un                           En conexion cu Dia di Himno y Bandera,
       toca  polucion, manera desperdicio  di e stipulacionnan  di e tratado                            SETAR ta informa cu tur su oficinanan y
       di  awa  sushi  y  resto  di  kimico  ta  specifica,  nacionalmente  of                          teleshopnan lo ta cera:
       manera  insecticida,  emisionnan  regionalmente,  e medidanan di                                   Diahuebs 18 di maart 2021
       di  p.e.  motornan  y  industria  den  cooperacion  pa  proteccion  di                             Diabierna 19 di maart 2021
       medio ambiente. Tambe ta trata otro  e  especienan  di  bestia  y  mata.                         E Kiosk na Airport y e Contact Center lo
       asuntonan di informacion tecnico y  Pero e  tratado  tambe  ta  extende                          keda duna servicio orario normal. Pa
       scientifico  manera  investigacion  y  n’e establecimento  di e areanan                          cualkier pregunta por yama 114 of
                                                                                                        Whatsapp na 597-9999.
       monitoreo di e efectonan di e LBS  di proteccion  y e areanan  yama
       tambe. Dicon?                              Bufferzones.


       E area di lama  di Caribe ta un  Un bufferzone  ta  un  area  unda  no
       recurso natural  cu ta  importante  ta aplica regla y medidanan na un
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12