Page 17 - ATA
P. 17
32 AWEMainta Diabierna, 22 December 2017
Directie Volksgezondheid ta pidi
biaheronan pa tene cuenta y
preveni Keintura Geel
Colombia, Ecuador, French Guyana, Pesey ta hopi importante pa pueblo
Guyana, Panama, Paraguay, Peru, di Aruba ta conciente y yuda na pre-
Suriname, Trinidad & Tobago y Ven- veni cu e virus keda importa pa nos
ezuela. isla. Sra. Arnelda Els di Dienst Bes-
Africa: Angola, Benin, Burkina, Faso, mettelijke Ziekten (DBZ) a pone en-
Burundi, Cameroon, Central African fasis cu keintura geel ta prevenibel cu
Republic, Chad, Congo, Democratic un vacuna. E vacuna pa preveni kein-
Republic of Congo, Republic of Con- tura geel ta hopi sigur y tin un costo
DURANTE un conferencia di go, Cote d’Ivoire, Equatorial Guinea, di 31 florin. Un solo dosis ta sufici-
prensa, Ichelle Simon Communica- Ethiopia, Gabon, Gambia, Ghana, ente pa duna un persona proteccion
tie Adviseur di Directie Volkgsge- Guinea, Guinea-Bissau, Kenya, Libe- pa bida largo contra e virus aki y ta
zondheid (DVG) a haci un yamada ria, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, disponibel na DBZ.
na pueblo, specialmente tur persona Senegal, Sierra Leone, South Sudan,
cu ta bay biaha, pa tene cuenta cu e Sudan, Togo and Uganda. Manera menciona anteriormente, es-
virus di keintura geel, mihor conoci Gele Koorts ta un malesa viral nan cu ta viaha pa e paisnan unda tin
como gele koorts, yellow fever of fie- hemoragico cu por wordo transmiti e virus aki por transmitie pa paisnan
bre amarilla den diferente pais. pa hende door di pika di un sangura cu no tin e virus aki. Pa evita esaki,
infecta. E virus di keintura geel ta un mayoria pais den nos region ta exigi
Te unda cu por data bek Aruba NO arbovirus cu ta di e tipo Flavivirus y un certificado di vacuna, prome cu
tin ningun caso di gele koorts rapor- ta origina di e zonanan tropical di Af- drenta nan pais ora e biahero ta bin
ta. Sinembargo, si un persona drenta rica, America Central y Sur America. di zonanan den cual e virus aki ta cir-
Aruba cu e malesa aki y e wordo pica Aedes aegypti, mesun sangera cu ta cula.
pa un sangura Aedes Aegypti cu nos transmiti Dengue, Zika y Chikun-
tin aki na Aruba, esaki lo por pica un gunya, tambe por transmiti keintura Desde 1 Maart 2018 Aruba tambe lo
otro persona y asina por transmiti e geel. Clarienne Croes di DVG a spli- cuminsa exigi esaki. Mientrastanto
virus facilmente, cual sigur lo bira un ca cu den mayoria caso, sintomanan Directie Volksgezondheid ta trahan-
problema grandi pa Aruba. Pa es mo- ta inclui keintura, calafriu, falta di do cohuntamente cu differente de-
tibo, nos tin cu preveni cu gele koort apetit, sacamanto, mareo, dolor mus- partamento y asociacionnan concerni
ta wordo importa na Aruba for di bia- cular y dolor di cabes y ta dura mas pa asina informa y educa comunidad
heronan drentando Aruba for di pais- o menos 3 pa 4 dia. Sinembargo den debidamente riba e topico aki.
nan unda cu si tin gele koorts. Pesey 15-25% di casonan, e keintura ta bin
ta importante pa tur esnan cu ta bi- bek acompaña pa sintomanan mas Finalmente ta bolbe haci un yamada
ahando pa areanan unda tin keintura grave afectando diferente organo cau- na esnan cu ta biahando pa un di e
geel pa tuma nan vacuna contra e sando dolor abdominal y geelzucht paisnan ya menciona, pa porfabor
malesa aki. (cuero y/of blanco di wowo por bira pasa busca bo vacuna pa asina hunto
geel). Mitar di personanan cu haña e nos evita cu e virus di Keintura Geel
Paisnan cu mester tene na cuente ta sintomanan mas grave lo por tin con- keda importa na nos pais. Pa cualkier
entre otro: America Central y Sur secuencia fatal den un lapso di 7 pa pregunta por yama DVG libremente
America: Argentina, Bolivia, Brazil, 10 dia. na 5224200.