Page 10 - bon-dia-aruba-20231123
P. 10

a10    regional
               Diahuebs 23 November 2023

                               Colombia: Den menos di 24 ora, 5 masacre a tuma luga



            (Yahoo Noticias) – Na aña                                                                                           lis ta kere cu e hechonan tin
            2022 tabatin mas di 13.000                                                                                          relacion cu microtrafico, esa-
            homicidio  na  Colombia,                                                                                            ki ta trafico ilicito di cantidad
            loke ta nifica cu mas di 35                                                                                         chikito di droga.
            persona  a  muri  pa  dia  di
            manera violento. Un cifra                                                                                           Di  acuerdo  cu  Indepaz,  cu
            hopi halto, cu ta e segundo                                                                                         e  masacrenan  aki  ta  yega  na
            cifra mas halto den ultimo                                                                                          86  e  cantidad  di  masacre  cu
            nuebe aña.                                                                                                          a tuma luga na Colombia na
                                                                                                                                2023.  Cantidadnan  similar
            Entre 1998 y 2012 a registra                                                                                        na  esun  di  añanan  anterior.
            331.470  homicidio,  loke  ta                                                                                       Na 2022, a registra 94, cu 300
            duna  23.676  victima  mortal                                                                                       victima mortal y na 2021, 96
            pa  aña.  Ta  parce  cu  e  pais  a                                                                                 cu  338  victima  mortal.  Ni
            laga atras e añanan mas duro,                                                                                       sikiera na 2020, cu pandemia
            pero cifranan no ta gaña: vio-                                                                                      di  Covid-19  y  aislamento,  a
            lencia  ta  keda  presente  den                                                                                     hala rosea di violencia cu 91
            nivelnan insoportabel pa cu-                                                                                        masacre.
            alkier sociedad.
            Den solo 24 ora esey a keda                                                                                         E cifranan stabiel aki ta mus-
            demostra,  aunke  pa  desgra-  timo di nan bida. Den esaki,  (Indepaz) a confirma.     hecho. E ultimo di nan tabata  tra cu Colombia ta sigui keda
            cia  e  sucesonan  aki  ta  keda  cinco masacre a laga atras un  Tur  e  sucesonan  aki  taba-  esun  di  Villanueva  (departa-  den  man  di  violencia  maske
            forma parti di e dia pa dia, ta  saldo di por lo menos 18 per-  tin  un  componente  den  co-  mento di Casanare), na unda  tin  esfuerso  di  Gobierno  pa
            existi e miedo den poblacion  sona asesina, segun Instituto  mun: presencia di gruponan  varios  persona  desconoci  a  logra  acuerdo  cu  diferente
            cu  cualkier  dia  por  ta  e  ul-  di Studio pa Desaroyo y Paz  criminal como autornan di e  asesina  tres  Venezolano.  Po-  guerrilla.



               Dictadura di Nicaragua a prohibi di pinta un muraya dedica na Miss Universo


            (EFE)  –  Autoridadnan  di  Hendenan a tum’e como un  na nort di Managua, a ser kita
            Nicaragua diamars ultimo  mensahe  politico,”  e  artista  cu pintura blanco, di acuerdo
            a  prohibi  na  dos  artista  Torch Mistico a bisa mientras  cu informacion.
            plastico  pinta  un  mural  cu Vink Art a splica cu “nos
            artistico  pa  honra  e  re-  no por continua cu e mural.”  Gobierno  di  Managua,  cu
            cien  corona  Miss  Univer-                               diadomingo  a  celebra  e  tri-
            so  2023,  e  Nicaraguense  Torch  Mistico  tambe  a  pu-  unfo di e Nicaraguense como
            Sheynnis Palacios.           blica riba su cuenta di Insta-  Miss  Universo  2023,  tambe
                                         gram  un  potret  di  e  mural,  a  destaca  cu  “Nicaragua  ta
            E  artistanan  Nicaraguense,  den cual por a mira e cara di e  di  fiesta  cu  su  reina”,  pero
            Kevin Laguna Guevara y Os-   Miss Universo nobo y a bisa  no  a  referi  riba  e  denuncia
            car  Danilo  Parrilla  Blandón,  cu nan no por termina cune.  di prohibi pa pinta un mural
            ken ta conoci pa nan nomber  “Te  eynan  e  mural  a  keda.  den  homenahe  di  e  reina  di
            artistico  como  Vink  Art  y  Nos  tabatin  e  intencion  di  beyesa.
            Torch  Mistico,  a  informa  a  termin’e, nos a cumpli cu nos
            traves di e red social Tik Tok  palabra pero autoridadnan no  E  hoben  di  23  aña,  cu  ta  di
            cu autoridadnan di nan pais a  a permiti pa nos continua.”  municipio  Diriamba,  pro-
            prohibi nan pa continua pinta                             vincia di Carazo y licenciado
            un  mural  den  homenahe  na  E  mural  artistico,  cu  tabata  den Comunicacion Social di  dictadura di Ortega na unda  cu  ta  gana  Miss  Universo,
            e  recien  eligi  como  e  muhe  conta cu e permiso di e doño  e Universidad Centroameri-  Palacios  a  hunga  volleyball,  den  edicion  di  2023  cu  a
            mas bunita di mundo.         di un propiedad priva na ciu-  cana (UCA), universidad Je-  ta  e  prome  Nicaraguense  y  tuma luga diasabra ultimo na
            “E  mural  ta  keda  cancela.  dad  di  Esteli,  149  kilometer  suita recientemente cera pa e  Centro Americano cu ta gana  El Salvador.



                        Mas di 80.000 Ecuatoriano a crusa Selva di Darien for di 2022


                                                                      (Infobae)  –  Un  ultimo  America  promovi  pa  Merca,  Tapon di Darien for di janu-
                                                                      rapport di Human Rights  “a  contribui  pa  un  aumento  ari di 2022. Venezolanonan ta
                                                                      Watch (HRW) ta mustra e  den e cantidad di hende cu ta  esnan  cu  mas  ta  crusa  com-
                                                                      riesgonan di e transito na  crusa Tapon di Darien, locual  para cu otro nacionalidadnan.
                                                                      Tapon  di  Darien,  e  selva  ta  expone  nan  na  abuso,  in-  Den  nan  caso,  segun  HRW,
                                                                      entre Colombia y Panama  cluyendo violencia sexual y ta  “nan ta huy di un emergen-
                                                                      cu a bira un paso obligato-  fortalece e crimen organisa.”  cia  humanitario  grave,  cu  a
                                                                      rio pa migrantenan di Sur                                 limita  e  acceso  pa  cuminda
                                                                      America cu ta busca yega  Miles di Venezolano, Haitia-    y  medicina,  di  abuso  y  per-
                                                                      Merca.                       no y Ecuatoriano, pero tambe  secucion di parti di forsanan
                                                                                                   hende di otro region manera  di  seguridad,  grupo  arma  y
                                                                      For  di  2022,  mas  di  80.000  Asia y Africa, ta pone nan bida  gang.”  Ademas  di  esey,  un
                                                                      Ecuatoriano  a  crusa  e  selva  den riesgo ora nan ta dicidi di  number  grandi  Ecuatoriano
                                                                      y  nan  ta  entre  e  3  principal  cuminsa  e  trayecto  iregular  y Haitiano cu tambe a crusa
                                                                      nacionalidad  cu  ta  recore  e  pa huy di e crisis cu paisnan  e selva aki. “Hopi di e 80.000
                                                                      trayecto  hunto  cu  Venezo-  Latino Americano ta enfrenta  Ecuatoriano  cu  a  crusa  for
                                                                      lano y Haitiano.             cu ta inclui violencia, perse-  di januari di 2022 ta scapa di
                                                                                                   cucion y pobresa.            aumento di violencia na nan
                                                                      Segun  e  NGO  a  informa,                                pais, marca pa cifranan di ho-
                                                                      e  restriccionnan  imponi  pa  Di acuerdo cu HRW, mas di  micidio y extorsion sin prec-
                                                                      Mexico y otro paisnan di Sur  440.000  Venezolano  a  crusa  edente,” e rapport ta splica.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15