Page 17 - AHATA
P. 17

A2   LOCAL
                        Dialuna 28 Juli 2025

                              Planificacion y ehecucion cauteloso di reforestacion ta crucial pa exito

                    Maneha e impacto di cabrito y otro riesgo pa naturalesa prome cu

                                                               cuminsa planta mata


            “Cuminsa  cu  cera  tur
            cabrito,  si  berdad  kier
            ta  exitoso  den  reforesta-
            cion. Tin ehempel di isla-
            nan  unda  kita  cabrito  di
            mondi  ta  hisa  calidad  di
            biodiversidad.”  Esey  ta-
            bata observacion di biolo-
            go  John  de  Freitas,  LLM,
            riba plannan di Aruba pa
            planta 100 mil mata den e
            proximo añanan.

            “Den  Christoffel  Park  por
            ehempel  a  logra  saca  cabri-
            tonan  den  decada  di  90  y  ta
            mira e impacto positivo riba e   cierto  comunidad  di  vegeta-  evita  cu  vegetacion  ta  crece.
            palma endemico y otro mata   cion  y  tin  indicacion  cla  di  Tuma por ehempel e proyec-
            di Corsou.”                  erosion  serio.”  De  Freitas  a  to di Miralamar algun decada                         carbon  sequestration,  biodi-
                                         bisa  cu  mester  bin  maneho  pasa,  cu  a  fracasa  pa  motibo  Prome Minister Mike Eman,  versity  recovery  and  liveli-
            Tabata  na  2024  cu  John  de   fuerte pa contraresta erosion,  entre otro cu cabritonan taba-  encarga cu naturalesa, a reuni  hood  benefits,’  berdad  mes-
            Freitas  a  presenta  e  Mapa   pa evita cu matanan por laba  ta come tur mata cu rek cabes  cu diferente organisacion ac-  ter di solucion pa contraresta
            di  Vegetacion  Ecologico  y   bay cu tera a causa di yobida  sali di e barinan. Esaki fuera  tivo  den  e  area  di  preserva-  cambio di clima, cu ta inclui
            Paisahe  di  Aruba,  pa  asina  e   fuerte,  cu  ademas  por  daña  di  e  hecho  cu  den  e  bari,  e  cion y a presenta su ideanan.  planta  mata.  Sinembargo  e
            por forma un herment esen-   coral unabes yega lama.      matanan tabata den un forno,  Por ehempel, fundacion Ban  investigadonan  a  bisa  cu  si
            cial pa planificacion espacial.                           eigenlijk.”                  Lanta  y  Planta  ta  sostene  e  no  tin  bon  planificacion  y
            E  mapa  ta  un  proyecto  di   Ademas  di  cabrito,  tin  otro                        idea, pero no tin mucho in-  ehecucion, e impacto ta hasta
            fundacion  Carmabi  den  co-  menasa pa vegetacion di Aru-  En  todo  caso,  de  Freitas  a  formacion  ainda  con  kier  mas negativo.
            laboracion cu Universidad di   ba  cu  ta  matanan  invasivo,  bisa Bon Dia Aruba cu locual  ehecuta e plannan.
            Wageningen.  E mapa ta ilus-  manera e Neem. “Poco poco  mester haci ta pa percura cu                               A bin cu 10 regla di oro ora
            tra  particularmente  15  tipo   ta  perdiendo  matanan  nati-  tin un ‘kwekerij’ cu por pro-  Rond  mundo  tin  hopi  ini-  kier reforesta, cu ta 1)proteha
            di comunidad di vegetacion,   vo,” de Freitas a enfatisa du-  duci mata indigena, ya cu no  ciativa  pa  reforestacion,  pa  e vegetacion existente; 2) en-
            nan structura, geografia y tur   rante presentacion di e mapa.  ta “di awe pa mañan  cu  por  contraresta  cambio  di  clima.  volvi  tur  actor  relevante;  3)
            locual  ta  impacta  nan  desar-  Esaki ta nifica perdida tambe  cuminza  planta.  Pues,  bo  Pero no ta algo cu por haci sin  maximalisa  e  recuperacion
            oyo. Aruba ta e di mas arido   di e potencial di diferente cu  ta  ripara  cu  planificacion  ta  mas, expertonan ta bisa. Par-  di  biodiversidad  pa  cumpli
            di islanan ABC cu vegetacion   por  tin  cualidadnan  curativo  clave  pa  posibel  exito  di  un  ticularmente  pasobra  aunke  cu  diferente  meta;  4)selecta
            cu ta adapta na secura. Locual   importante,  “un  actividad  proyecto  asina.  No  ta  reco-  reforestacion  of  planta  mata  e  areanan  mas  apropia  pa
            ta haci’e un reto pa especien-  economico  cu  ningun  di  e  mendabel  pa  importa  mata,  ta importante, sin un planifi-  restoracion; 5) usa regenera-
            an scars sinembargo ta entre   tres islanan a desaroya ainda.”  pasobra ta haya locual ta yama  cacion y ehecucion bon fun-  cion natural unda ta posibel;
            otro cabrito cu ta stroba espe-                           ‘floravervalsing.’”  E  fenom-  damenta,  e  por  faya  cu  tur  6)  selecta specimen pa maxi-
            cienan pa crece y reproduci.   Y  aunke  de  Freitas  mes  no  eno  aki  por  sosode  hasta  si  su  consecuencianan.  Rond  malisa  biodiversidad;  7)  usa
            De Freitas a cataloga hopi di   ta  envolvi  den  e  plan  di  re-  busca sorto similar for di otro  mundo  tin  ehempel  con  re-  matanan  cu  ta  resiliente;  8)
            e matanan aki como ‘bonsai’   forestacion di Gabinete AVP-  isla. Manera e mapa a mustra,  forestacion  sin  planificacion  planea adelanta pa capacidad
            pa motibo cu nan no ta haya   Futuro, contrario na Univer-  e islanan  ABC tin varios mata  cauteloso ta faya.      di infrastructura y simianan;
            oportunidad  pa  bira  grandi.   sidad  di  Wageningen,  e  tin  cu  potencial  curativo,  pero                     9)  siña  mientras  cu  ehecu-
            “Consecuentemente  e  mata   hopi  interes  den  e  proyecto.  cada uno cu propiedad unico  Por ehempel e ‘Great Green  tando pa sa con por maneha
            ta bira vulnerabel.          “Mi  conseho  sinembargo  ta  pa cada isla. “Si introduci sor-  Wall’ cu mester a restaura 100  e proyecto; y 10) percura cu e
                                         pa saca cabrito for di areanan  tonan cu tin riba e isla caba, ta  miyon  hectar  den  e  Sahel,  proyecto ta economicamente
            Desaroyo den e parti west y   di naturalesa, pasobra nan ta  introduci un genetica nobo.”  Africa, a keda pega pa falta di  sostenibel,  cu  ta  implica  un
            zuid di Aruba tambe a afecta
                                                                                                   fondo  y  matanan  a  muri  pa  planificacion  di  termino  lar-
                                                                                                   falta di awa y cuido. Na 2019,  go, si ta serio cu kier drecha
                                                                                                   Turkia  a  dicidi  pa  planta  11  biodiversidad y naturalesa di
                                                                                                   miyon mata. Sinembargo, se-  Aruba.
                                                                                                   gun lider di e sindicato di agri-  Den otro palabra, mester en-
                                                                                                   cultura  Sukru Durmus a bisa  foca  riba  mas  cu  djis  mata,
                                                                                                   cu 98 porciento di e matanan  unda ta dirigi riba calidad di e
                                                                                                   cu  a  planta  a  muri  den  tres  proyecto en bes di cantidad y
                                                                                                   luna.  E  motibo  tabata  segun  percura cu e vegetacion exis-
                                                                                                   e, cu a planta e matanan den  tente ta protegi.
                                                                                                   un  periodo  robes  mientras
                                                                                                   cu  a  selecta  matanan  robes.  Bon Dia Aruba a acerca ofici-
                                                                                                   Seyifunmi  Adebote,  investi-  na di Prome Minister pa haya
                                                                                                   gado di maneho ambiental di  mas detaye di e plannan y ta
                                                                                                   Nigeria  a  splica  cu  mayoria  pendiente pa su reaccion.
                                                                                                   campana  di  reforestacion  ta
                                                                                                   faya  pa  motibo  cu  e  enfoke   Like us on
                                                                                                   ta riba planta mata en bes di   Facebook
                                                                                                   planificacion  adecuado  riba
                                                                                                   implementacion.

                                                                                                   Segun e investigacion publica
                                                                                                   riba NIH di Gobierno Meri-
                                                                                                   cano, titula ‘Ten golden rules
                                                                                                   for reforestation to optimize   facebook.com/bondianoticia
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22