Page 17 - AHATA
P. 17
A2 LOCAL
Dialuna 28 Juli 2025
Planificacion y ehecucion cauteloso di reforestacion ta crucial pa exito
Maneha e impacto di cabrito y otro riesgo pa naturalesa prome cu
cuminsa planta mata
“Cuminsa cu cera tur
cabrito, si berdad kier
ta exitoso den reforesta-
cion. Tin ehempel di isla-
nan unda kita cabrito di
mondi ta hisa calidad di
biodiversidad.” Esey ta-
bata observacion di biolo-
go John de Freitas, LLM,
riba plannan di Aruba pa
planta 100 mil mata den e
proximo añanan.
“Den Christoffel Park por
ehempel a logra saca cabri-
tonan den decada di 90 y ta
mira e impacto positivo riba e cierto comunidad di vegeta- evita cu vegetacion ta crece.
palma endemico y otro mata cion y tin indicacion cla di Tuma por ehempel e proyec-
di Corsou.” erosion serio.” De Freitas a to di Miralamar algun decada carbon sequestration, biodi-
bisa cu mester bin maneho pasa, cu a fracasa pa motibo Prome Minister Mike Eman, versity recovery and liveli-
Tabata na 2024 cu John de fuerte pa contraresta erosion, entre otro cu cabritonan taba- encarga cu naturalesa, a reuni hood benefits,’ berdad mes-
Freitas a presenta e Mapa pa evita cu matanan por laba ta come tur mata cu rek cabes cu diferente organisacion ac- ter di solucion pa contraresta
di Vegetacion Ecologico y bay cu tera a causa di yobida sali di e barinan. Esaki fuera tivo den e area di preserva- cambio di clima, cu ta inclui
Paisahe di Aruba, pa asina e fuerte, cu ademas por daña di e hecho cu den e bari, e cion y a presenta su ideanan. planta mata. Sinembargo e
por forma un herment esen- coral unabes yega lama. matanan tabata den un forno, Por ehempel, fundacion Ban investigadonan a bisa cu si
cial pa planificacion espacial. eigenlijk.” Lanta y Planta ta sostene e no tin bon planificacion y
E mapa ta un proyecto di Ademas di cabrito, tin otro idea, pero no tin mucho in- ehecucion, e impacto ta hasta
fundacion Carmabi den co- menasa pa vegetacion di Aru- En todo caso, de Freitas a formacion ainda con kier mas negativo.
laboracion cu Universidad di ba cu ta matanan invasivo, bisa Bon Dia Aruba cu locual ehecuta e plannan.
Wageningen. E mapa ta ilus- manera e Neem. “Poco poco mester haci ta pa percura cu A bin cu 10 regla di oro ora
tra particularmente 15 tipo ta perdiendo matanan nati- tin un ‘kwekerij’ cu por pro- Rond mundo tin hopi ini- kier reforesta, cu ta 1)proteha
di comunidad di vegetacion, vo,” de Freitas a enfatisa du- duci mata indigena, ya cu no ciativa pa reforestacion, pa e vegetacion existente; 2) en-
nan structura, geografia y tur rante presentacion di e mapa. ta “di awe pa mañan cu por contraresta cambio di clima. volvi tur actor relevante; 3)
locual ta impacta nan desar- Esaki ta nifica perdida tambe cuminza planta. Pues, bo Pero no ta algo cu por haci sin maximalisa e recuperacion
oyo. Aruba ta e di mas arido di e potencial di diferente cu ta ripara cu planificacion ta mas, expertonan ta bisa. Par- di biodiversidad pa cumpli
di islanan ABC cu vegetacion por tin cualidadnan curativo clave pa posibel exito di un ticularmente pasobra aunke cu diferente meta; 4)selecta
cu ta adapta na secura. Locual importante, “un actividad proyecto asina. No ta reco- reforestacion of planta mata e areanan mas apropia pa
ta haci’e un reto pa especien- economico cu ningun di e mendabel pa importa mata, ta importante, sin un planifi- restoracion; 5) usa regenera-
an scars sinembargo ta entre tres islanan a desaroya ainda.” pasobra ta haya locual ta yama cacion y ehecucion bon fun- cion natural unda ta posibel;
otro cabrito cu ta stroba espe- ‘floravervalsing.’” E fenom- damenta, e por faya cu tur 6) selecta specimen pa maxi-
cienan pa crece y reproduci. Y aunke de Freitas mes no eno aki por sosode hasta si su consecuencianan. Rond malisa biodiversidad; 7) usa
De Freitas a cataloga hopi di ta envolvi den e plan di re- busca sorto similar for di otro mundo tin ehempel con re- matanan cu ta resiliente; 8)
e matanan aki como ‘bonsai’ forestacion di Gabinete AVP- isla. Manera e mapa a mustra, forestacion sin planificacion planea adelanta pa capacidad
pa motibo cu nan no ta haya Futuro, contrario na Univer- e islanan ABC tin varios mata cauteloso ta faya. di infrastructura y simianan;
oportunidad pa bira grandi. sidad di Wageningen, e tin cu potencial curativo, pero 9) siña mientras cu ehecu-
“Consecuentemente e mata hopi interes den e proyecto. cada uno cu propiedad unico Por ehempel e ‘Great Green tando pa sa con por maneha
ta bira vulnerabel. “Mi conseho sinembargo ta pa cada isla. “Si introduci sor- Wall’ cu mester a restaura 100 e proyecto; y 10) percura cu e
pa saca cabrito for di areanan tonan cu tin riba e isla caba, ta miyon hectar den e Sahel, proyecto ta economicamente
Desaroyo den e parti west y di naturalesa, pasobra nan ta introduci un genetica nobo.” Africa, a keda pega pa falta di sostenibel, cu ta implica un
zuid di Aruba tambe a afecta
fondo y matanan a muri pa planificacion di termino lar-
falta di awa y cuido. Na 2019, go, si ta serio cu kier drecha
Turkia a dicidi pa planta 11 biodiversidad y naturalesa di
miyon mata. Sinembargo, se- Aruba.
gun lider di e sindicato di agri- Den otro palabra, mester en-
cultura Sukru Durmus a bisa foca riba mas cu djis mata,
cu 98 porciento di e matanan unda ta dirigi riba calidad di e
cu a planta a muri den tres proyecto en bes di cantidad y
luna. E motibo tabata segun percura cu e vegetacion exis-
e, cu a planta e matanan den tente ta protegi.
un periodo robes mientras
cu a selecta matanan robes. Bon Dia Aruba a acerca ofici-
Seyifunmi Adebote, investi- na di Prome Minister pa haya
gado di maneho ambiental di mas detaye di e plannan y ta
Nigeria a splica cu mayoria pendiente pa su reaccion.
campana di reforestacion ta
faya pa motibo cu e enfoke Like us on
ta riba planta mata en bes di Facebook
planificacion adecuado riba
implementacion.
Segun e investigacion publica
riba NIH di Gobierno Meri-
cano, titula ‘Ten golden rules
for reforestation to optimize facebook.com/bondianoticia

