Page 5 - AHATA
P. 5
PAGINA 10 DIARIO DIASABRA 22 NOVEMBER 2025
Aruba Tourism Authority ta fortalece
laso cu Canada
E segundo mercado mas grandi pa Aruba
Sjeidy Feliciano. Obhetivo
di e biahe tabata pa fortalece
presencia di Aruba na Canada
y amplia e relacionnan cu
publicacionnan di biahe mas
importante.
Canada ta keda un mercado
vital pa Aruba. E ta pa varios
aña caba e segundo mercado
mas importante pa Aruba,
despues di Merca. E aña
aki Argentina por surpasa
esaki, pero asina mes Canada
lo keda parti di e top 3. E
cantidad di bishitante a mira
un crecemento fuerte; te cu
october 2025, e cantidad di
bishitantenan for di Canada a
subi cu 10.2% compara cu e
aña anterior, cu mas di 58,800
bishitante y 512,282 anochi
di estadia. E datonan tambe
ta mustra cu bishitantenan
Canades ta keda un promedio
di 8.7 anochi, mas halto cu e
averahe pa Aruba. WestJet a
mira un aumento di 45% den maximo score di 10, Canada existente, reforsando A.T.A.
cantidad di bishitante cu a ta score 9.7. su compromiso cu un turismo
trece pa Aruba te cu oktober E Responsible Tourism responsabel y accentuando
2025. Esaki ta relata tambe Impact Report, basa riba un cu e mas o menos 2 miyon di
na e fusion entre Sunwing y encuesta cu mas di 7,000 bishitante a base anual tambe
Westjet, unda awor Westjet, bishitantenan, a mustra cu ta parti di e esfuerso colectivo
cu tin buelo henter aña, ta 96% di e participantenan ta di yuda proteha nos isla.
captura bishitantenan cu balora turismo responsabel,
lo a bin normalmente cu y cu bou di Canadesnan Clave den tur esaki ta cu biahe
Sunwing. Te cu october e aña solamente 16% ta sinti, en di Canadesnan pa Merca a
aki, Air Canada a subi cu 3% general, cu nan sa con nan bira menos, a base di maneho
den cantidad di bishitante cu por contribui na esaki como di Presidente Mericano, cu a
el a trece. un bishitante na cualkier impone entre otro tarifanan
Na 2024, 43% di esnan cu destinacion. Pa Aruba y pa no faborabel pa e pais. Den
a bishita di Canada tabata A.T.A. esaki ta valida cu un encuesta conduci pa
“repeaters”, cual por bisa mester sigui pone enfasis “Longwoods” na october
ta den linea cu mercadonan riba envolve y informa e 2025 y conforme analysis
clave pa Aruba. Canadesnan bishitante di con e por gosa di “US Travel Association”,
ORANJESTAD (AAN): cu socionan clave, como ta mustra tambe un grado di su vacacion y ta consciente bishitantenan internacional
di locual nos ta balora, di pa Merca lo baha for di
Aruba Tourism Authority tambe prensa na Toronto, di satisfaccion grandi cu kiko ta nos reglanan etc. A 72.4 miyon na 2024 pa 67.9
(A.T.A.) a finalisa Canada, dirigi pa CEO, nan experiencia na Aruba. pone enfasis riba e iniciativa miyon na 2025 grandemente
recientemente un biahe di Ronella Croes, y Director di Segun A.T.A. su “Guest “The Aruba Promise” y atribui door di reduccion di
trabou cu a inclui encuentro Mercado Norte Americano, Experience Index” cu e ta otro programanan ya caba biaheronan Canades.
midi mensualmente, cu un
Señora Romely Flanegin, Directora di Tienda di Educacion
Ora cu mayornan ta pone un fundeshi fuerte, muchanan ta resalta
ORANJESTAD (AAN); E pafo di cas, tin biaha mas di duna enfoke riba educacion y
Fundacion Tienda di Educa- un trabou, y no tin e tempo desaroyo. Scol ta importante
cion, specialmente ta atende pa pasa den famia y pa cria y tambe ta hunga un rol den
cu famianan cu tin yiunan di nan yiunan. Señora Flanegin esaki, pero e base ta cuminsa
0 pa 18 aña cu e meta pa yuda a enfatisa cu si no tin tempo den e hogar.
famianan den nos comuni- pa yiunan, esaki lo afecta tur
dad busca e miho structura otro area den bida di e yiu, “Esaki ta loke nos kier pa
den educacion y desaroyo en entre otro problema di con- mayornan realisa. Ora cu nan
general. Directora di Tienda centra y participa na scol. ta pone un fundeshi fuerte, e
di Educacion, señora Romely Tienda di Educacion ta enfo- muchanan ta resalta na scol,
Flanegin ta splica DIARIO ca pa yuda mayornan cu guia den deporte entre otro. Pero
cu un di e problemanan mas y recomendacionnan con pa si na cas e fundeshi no ta
grandi ta cu no tin balansa di trece balansa den cumpli cu e manera e mester ta, e ta bay
e tempo den famia. parti financiero mientras cu ta tin efecto riba tur otro area
Factornan cu ta hunga un rol cumpli cu e obligacion como Mientras cu Tienda di Edu- mester comprende cu nan social cu e mucha ta partici-
den esaki ta e parti financiero mayor. Pero si e mayor no ta cacion ta buscando manera tin e deber como mayor, pa pa den dje”, señora Flanegin
cu ta pone mayornan traha na cas, no por realisa esaki. pa trece e balansa, mayornan haci e criansa di nan yiunan y a enfatisa.

