Page 12 - DIARIO SPECIAL EDITION OKT 24 2016
P. 12
PAGINA 12 DIARIO DIALUNA 24 OCTOBER 2016
Despues cu Lago a cera na 1985:
Decada 90 a resulta den un era nobo pa nos refineria
Coastal/El Paso nan man. Den cinco aña El PEMEX, Petrobras, Saudi
Na aña 2001 Coastal cu El Paso/Coastal a inverti un total Aramco, EcoPetrol y Pacific
Paso ta uni forsa y atrobe ta di US$ 640 miyon den e refin- Rubiales. Na 2014 a conmem-
bin cambionan den e panora- eria di Aruba. ora e di dos aniversario di ciere
ma di refineria na Aruba. Al-
gun inversionnan a wordo haci Era di Valero ta conduci na di Valero, di acuerdo na e acu-
y e planta a haya un upgrade un era nobo den refinacion na
pa por sigui brinda producto- Aruba erdo historico: desmantelacion.
nan cu ta den demanda riba Na aña 2004 Valero Energy Pero na mes momento CITGO
mercado internacional. Oscar Corporation a bira doño nobo a mustra interes den e refineria
Wyatt, siendo loke ta wordo di e refineria na Aruba, despues na Aruba. Deliberacionnan in-
yama a ‘self-made man’ na di a firma un acuerdo di com-
tenso a cuminsa na 2015 y ta
bay te hasta riba nivel di Reino
y despues a hasta consulta cu
Aruba a drenta Status Aparte fineria ta manera pan cayente, cabes di e compania a trece pra balora na US$ 627 miyon partnernan “green” mirando
den un incertidumbre econom- Gobierno cu punto di bista di cierto controversianan, man- na San Antonio, Texas cu El cu Aruba a pone su dilanti cu
ico cu tabata pinta hopi scur. desmantela y oposicion bisan- era su supuesto vinculacion cu Paso/Coastal. Den e acesora- pa 2020 e isla lo ta completa-
Mientras cu Lago a bay for do cu mester purba habri bek. Irak durante e invasion di Irak miento inicial Valero a premira mente sostenibel. Despues di
di Aruba, e Gobierno nobo cu E discusionnan aki ta sigui te na Kuwait, pero esaki nunca a un ganashi di US$ 80 miyon pa reunionnan intenso cu tur a
a sinta riba 1 di januari 1986 ora cu Coastal a ofrece opor- stop Coastal Oil Company di resto di 2004 y tabata premira logra cu Citgo ta bin Aruba y
mester a cuminsa analisa den tunidad di un reapertura di e opera na Aruba. Semper el a un ganashi di US$ 175 miyon un di e puntonan grandi ta cu
ki direccion mester a hiba e refineria. expresa su amor pa e isla unda pa 2005. Mercado na Merca e refineria lo bay funciona riba
isla. Prome cu tur cos a mira si cu a tabata bisa cu e la “fall in tabata den demanda pa pro- gas natural y cu lo uza siste-
Lago lo no reconsidera y habri Era di Oscar Wyatt y Coastal love with Aruba and its peo- ductonan mas “light” cu Aruba manan sostenibel, manera al-
su portanan bek. Na di dos luga Despues di hopi intento y fra- ple”. E union di Coastal cu El no por a produci. Gastonan pa gen, pa elimina residuonan di
Premier Henny Eman a tuma e caso, riba 23 di october 1989 Paso a habri mas oportunidad maneha e refineria tabata halto produccion y asina cumpli en
idea di Juancho Irausquin y a Aruba a firma e acuerdo di di produccion di e refineria na pero un acuerdo cu PDVSA na parti cu e direccion cu e isla ta
cuminsa dirigi e economia di reapertura di refineria cu The San Nicolas, pero incertidum- Venezuela pa produci naphtha tumando pa loke ta trata sos-
Aruba riba turismo. Un exodo Coastal Corporation y asina bre a surgi atrobe mirando cu e ta haci cu e por sigui refina. E tenibilidad.
masal di Arubianonan a tuma Coastal Oil Company a haci su compania nobo a cuminsa re- refineria a sigui produci y al-
luga buscando trabao den re- entrada na Aruba pa sigui re- organisa. E organisacion nobo macena te na 2009 ora cu nan Na mes momento a funda Re-
gion na otro refinerianan. Tin fina oro preto cu ya caba a bira a sigui refina te cu 2004 ora ta dicidi di cera porta pa prome fineria diAruba y asina despues
di nan cu a bay te medio ori- un parti integral di e historia cu Valero a cumpra Coastal y biaha culpando e sistema fiscal di 92 aña, Aruba a bira doño di
ente pa traha. y cultura di Aruba. Coastal a tuma riendanan di e planta den di Aruba y e situacion mundial e propiedad y tur loke tin riba
mira e posicion geopolitico di pa e decision aki. Despues di dje. Un acuerdo cu lo bay den
Aunke Aruba tabata den un Aruba como un parti primor- varios intercambio y reunion- historia! Refineria di Aruba na
fase economico hopi instabil, dial pa tuma e riendanan di e nan entre Gobierno di Aruba su turno a firma acuerdo cu
toch Gobierno a logra poco refineria y a uza esaki na fabor cu Valero, e ta habri su por- Citgo pa huur di e propiedad y
poco di pone e economia di di e compania como tambe pa tanan atrobe na 2011, pero e planta di refina productonan
turismo riba pia. Mientras cu Aruba. No mes grandi cu an- finalmente na 2012 Valero a petrolero.
esaki a tumando luga, traba- tes, e refineria a habri su por- cera su portanan pa semper in-
onan a sigui na Lago y aunke tanan riba 19 di october 1991 dicando cu e compania madre Cu esaki Aruba ta drenta un
e refineria a cera su portanan, y hunto cu turismo a trece na Merca a sufri hopi perdida era completamente nobo y
Wickland Oil a uza e capaci- stabilidad economico bek pa cu e refineria na Aruba. Valero excitante pa loke ta trata su
dad di almacenahe pa sirbi Aruba. Mientras cu e refineria a papia di perdidanan di US$ historia cu oro preto y lo por
como un base di transhipment awor a bira e di dos pilar di 605 miyon y asina na 2012 a marca e pauta atrobe ora pone
entre Venezuela, Aruba y resto nos economia, turismo a sigui dicidi di para tur operacion na e planta di refinacion riba nivel
di mundo. Pero cosnan no ta- crece y a bira e prome pilar di e refineria. internacional di sostenibilidad.
bata pinta bon y un momento e isla contado un 80% di nos Lo tuma un 2 pa 4 aña pa haci
dado a cuminsa papia di desm- economia awendia. Despues cu Valero a cera su e adaptacionnan necesario pa
antelacion. Politicamente e re- portanan e Refineria di Aruba ta cla pa
For di 2011 pa 2016 comber- cuminsa refina petroleo atrobe
sacionnan cu diferente compa- segun e exigencianan nobo.
nianan a cuminsa, incluyendo
PDVSA, Petrochina (2012),