Page 93 - MIN JUS
P. 93
ORANJESTAD(AAN): Ziektemelding semper tabata un punto di preocupacion na KIA. Si
mira raportnan di CPT, ya for di 1994 nan ta indica cu e ziekteverzuim ta halto y cu
mester bin cu un plan integral pa tackle esaki. Segun director di KIA, Rocco Tjon, tin cu
bisa cu awor aki ta casi mita aña bezig ta purba di tackle esaki structural.
E enfoke ta echt riba ayudo. Coleganan cu mester di ayudo, kier yuda nan, pero tambe
riba e parti incentivo. Personal cu juist ta perform bon, ta recompensa e comportacion
eynan. Si compara e cifranan cu aña pasa na 2016, tabata casi 16%. Hunto cu DRH,
SVB y tambe sindicatonan y personal, ta purba di tackle esaki, caminda cu ya pa mita
aña awor aki ta na 12%. A bahe cu 4% caba.
E ultimo luna aki di Juni, a cera bao di 10%. Tabata tin un averahe di 9.5% na Juni.
Poco poco e ta bayendo e direccion cu e mester bay. Ta un muestra pasobra ora cu
papia di motivacion, esaki ta prueba cu e personal ta birando mas motiva y e ta
bayendo den e un bon direccion.
E factornan cu tin den ziektemelding, a haci un investigacion riba esaki, hunto cu
Universidad di Aruba. E por tin diferente factor cu ta influencia e ziektemelding. E factor
primordial cu e personal tabata tin cu nan tabata demotiva, tabata door di aspectonan
organisatorio, di e organisacion cu no tabata keda cla, cu no tabata cana, etc. Nan no
tabata contento tambe cu cierto decisionnan cu tabata wordo tuma door di leiding.
Comunicacion tabata e punto primordial.
Esey ta trahando duro riba dje. Pesey tambe townhall meetings, focus groups, ta bay
lanta tambe awor aki na Augustus un sorto di medezegengschapraad, di cual e director
mes lo bay sinta cada dos siman cu un grupo di personal y discuti cierto topiconan.
Esey tabata e puntonan personal cu e ziekteverzuim tabata halto. Tambe e esfuersonan
cu ta haci, dedica riba e terenonan ey tabata e motibo pakico e ta bahando tambe.