Page 23 - AM210619a
P. 23
Diasabra, 19 Juni 2021 AWEMainta 23
<< Pero cu ayudo di Banco Central cual Gregorio Wolff
instituto no a haci su trabao dor di uza e 16 juni 2021
Landsverordening Toezicht Kredietwezen y MANEHO SOCIO-ECONOMICO DURANTE
cu apoyo di politiconan di AVP na 1999, Gobi- STATUS APARTE TRADUCI DEN CIFRA
erno di Aruba a cumpra Interbank pa un floro.
Aña PIB den Poblacion PIB den awg % di Sal Min Costo canasta
Prijs rediculo(1 awg) pa un banco. Gobierno miyon awg pa Habitante Inflacion Den awg familiar
despues ta pasa e banco pa FCCA.
1986 .726 59.9 12,114 1,8 11,100 18,516
Anto na 2004, ata MLT como ministro di Mep 1987 .873 59.2 14,757 3,5 11,100 19,164
y di FCCA ta e autor intelectual, unda FCCA 1988 1,068 59.3 18,001 3,9 11,100 19,908
1989 1,245 60.4 20,598 4,3 11,100 20,760
ta bende Interbank cu un banco local y FCCA
1990 1,369 62.8 21,816 7,1 11,100 22,236
ta fia 55 miyon floro pa paga e banco. Cuanto? 1991 1,561 65.9 23,689 3,7 11,100 23,064
Aki tambe sigur tabatin e “QUID PRO QUO”. 1992 1,716 69.0 24,867 4,5 11,100 24,096
Loke cada biaha, mi ta spera cu porfin ta bay 1993 1,939 73.7 26,315 6,4 11,100 25,632
1994 2,230 77.6 28,739 4,7 11,938 26,916
kibra e “Deal Smoeltje Dicht”.
1995 2,364 79.8 29,618 3,1 12,304 27,756
E dolor mas grandi ta cu esnan pober cu no tin
1996 2,470 83.0 29,753 3,1 12,304 28,620
propio cas, pero ta hur cas na FCCA, tambe 1997 2,742 86.3 31,775 2,8 12,722 29,424
esnan cu no por ricibi un hypotheek cu interes 1998 2,981 88.5 33,697 1,5 13,066 29,856
1999 3,087 89.7 34,425 3,7 13,341 30,936
abao na institutonan financiero, mester a
2000 3,353 90.6 37,019 3,5 13,341 32,040
tuma hypotheek di FCCA cu interesnan mas
2001 3,437 91.4 37,591 2,5 13,341 33,000
halto pa paga bek e 150 miyon floro, pasobra 2002 3,475 92.1 37,737 4,2 14,400 34,140
como 16 aña pasa e interesnan pa fia placa 2003 3,618 93.1 38,851 2,3 14,400 35,100
2004 3,989 95.1 41,925 2,8 14,832 37,964
tabata basta halto. PICA!!
2005 4,173 97.6 42,736 3,8 14,832 39,460
Algo riparabel ta cu hopi biaha nos a weita
2006 4,334 99.4 43,604 2,5 16,320 41,293
un feint, un schijnbeweging den palabra, ora 2007 4,696 100.1 46,895 9,9 17,520 44,568
bo ta fingi algo, pero no ta hacie. Ami ta bisa, 2008 4,998 100.9 49,522 -1,9 17,520 49,316
laga esaki, e “schijnbeweging” pa futbolistan- 2009 4,473 101.6 44,025 6,8 18,063 49,303
2010 4,417 101.9 43,360 -0,7 18,515 50,202
an.
2011 4,626 102.8 44,996 6,1 18,515 52,406
2012 4,534 104.6 43,354 -3,7 19,255 52,774
No tin posicion na fabor di e clase traha- 2013 4,836 106.4 45,458 0,1 19,640 51,268
dor. 2014 4,950 107.8 45,909 2,2 19,640 51,756
2015 5,226 109.2 47,846 -0,9 19,640 52,610
Finalmente mester bisa cu posicionnan na fa-
2016 5,309 110.4 48,109 -0,9 20,131 52,145
bor di trahadornan Arubiano tabata ausente 2017 5,471 110.9 49,355 -0,5 20,534 52,730
den e campagna electoral aki. E trahador a 2018 5,734 111.5 51,442 4,5 20,534 55,546
luci bandona y perdi. Pa e motibo aki mi ta 2019 5.895 112.2 52.540 5,2 21,150 59,199
pidi atencion di politiconan pa duna atencion
na e indicadornan economico di Aruba for E cifranan a Sali for di informacionnan di CBS y Banco Cen-
1986 te cu 2019. E ta hopi importante ya cu e tral.
ta indica con e maneho politico a bay durante
cada aña y tambe durante un periodo. Na un E cifranan di e costo pa e canasta familiar a ser calcula di 1994
otro ocacion lo splica mas profundo e indica- bay atras te 1986 a base di inflación
dornan
Dor di e pandemia, pa 2020 y 2021 no tin in- Nota personal. Den e PIB falta un parti cu e turista ta paga pa
formacionnan cu por ser compara. su hotel na Aruba directamente na e cadena di Hotel na Merca
Claramente ta bisto con e posicion di e traha- of na e país unda e cadena ta registra. Ta nan accountant ta
dor a keda bay atrás den Status Aparte. duna e cifranan.
E indicadornan economico mi ta saca for di
CBS y Banco Central ya for di hopi aña caba. <Continuacion na siguiente pagina>