Page 23 - AM210619a
P. 23

Diasabra, 19 Juni 2021                                       AWEMainta                                                                      23





       <<     Pero cu ayudo di Banco Central cual                      Gregorio Wolff
       instituto no a haci su trabao dor di uza e                      16 juni 2021

       Landsverordening Toezicht Kredietwezen y                        MANEHO SOCIO-ECONOMICO DURANTE
       cu apoyo di politiconan di AVP na 1999, Gobi-                   STATUS APARTE TRADUCI DEN CIFRA

       erno di Aruba a cumpra Interbank pa un floro.
                                                                        Aña     PIB den     Poblacion  PIB den awg       % di   Sal Min  Costo canasta
       Prijs rediculo(1 awg) pa un banco. Gobierno                              miyon awg              pa Habitante   Inflacion  Den awg  familiar
       despues ta pasa e banco pa FCCA.
                                                                        1986    .726        59.9       12,114          1,8     11,100    18,516
       Anto na 2004, ata MLT como ministro di Mep                       1987        .873      59.2     14,757          3,5      11,100   19,164
       y di FCCA ta e autor intelectual, unda FCCA                      1988      1,068       59.3     18,001          3,9      11,100   19,908
                                                                        1989      1,245       60.4     20,598          4,3      11,100   20,760
       ta bende Interbank cu un banco local y FCCA
                                                                        1990      1,369       62.8     21,816          7,1      11,100   22,236
       ta fia 55 miyon floro pa paga e banco. Cuanto?                   1991      1,561       65.9     23,689          3,7      11,100   23,064
       Aki tambe sigur tabatin e  “QUID PRO QUO”.                       1992      1,716       69.0     24,867          4,5      11,100   24,096

       Loke cada biaha, mi ta spera cu porfin ta bay                    1993      1,939       73.7     26,315          6,4      11,100   25,632
                                                                        1994      2,230       77.6     28,739          4,7      11,938   26,916
       kibra e “Deal Smoeltje Dicht”.
                                                                        1995      2,364       79.8     29,618          3,1      12,304   27,756
       E dolor mas grandi ta cu esnan pober cu no tin
                                                                        1996      2,470       83.0     29,753          3,1      12,304   28,620
       propio cas, pero ta hur cas na FCCA, tambe                       1997      2,742       86.3     31,775          2,8      12,722   29,424

       esnan cu no por ricibi un hypotheek cu interes                   1998      2,981       88.5     33,697          1,5      13,066   29,856
                                                                        1999      3,087       89.7     34,425          3,7      13,341   30,936
       abao  na  institutonan  financiero,  mester  a
                                                                        2000      3,353       90.6     37,019          3,5      13,341   32,040
       tuma hypotheek di FCCA cu interesnan mas
                                                                        2001      3,437       91.4     37,591          2,5      13,341   33,000
       halto pa paga bek e 150 miyon floro, pasobra                     2002      3,475       92.1     37,737          4,2      14,400   34,140

       como  16  aña  pasa  e  interesnan  pa  fia  placa               2003      3,618       93.1     38,851          2,3      14,400   35,100
                                                                        2004      3,989       95.1     41,925          2,8      14,832   37,964
       tabata basta halto. PICA!!
                                                                        2005      4,173       97.6     42,736          3,8      14,832   39,460
       Algo riparabel ta  cu hopi biaha nos a weita
                                                                        2006      4,334       99.4     43,604          2,5      16,320   41,293
       un feint, un schijnbeweging den palabra, ora                     2007      4,696     100.1      46,895          9,9      17,520   44,568
       bo ta fingi algo, pero no ta hacie. Ami ta bisa,                 2008      4,998     100.9      49,522         -1,9      17,520   49,316

       laga esaki, e “schijnbeweging” pa futbolistan-                   2009      4,473     101.6      44,025          6,8      18,063   49,303
                                                                        2010     4,417      101.9      43,360         -0,7      18,515   50,202
       an.
                                                                        2011      4,626     102.8      44,996          6,1      18,515   52,406
                                                                        2012      4,534     104.6      43,354         -3,7      19,255   52,774
       No tin posicion na fabor di e clase traha-                       2013      4,836     106.4      45,458          0,1      19,640   51,268

       dor.                                                             2014      4,950     107.8      45,909          2,2      19,640   51,756
                                                                        2015      5,226     109.2      47,846         -0,9      19,640   52,610
       Finalmente mester bisa cu posicionnan na fa-
                                                                        2016      5,309     110.4      48,109         -0,9      20,131   52,145
       bor di trahadornan Arubiano tabata ausente                       2017      5,471     110.9      49,355         -0,5      20,534   52,730

       den e campagna electoral aki.  E trahador a                      2018      5,734     111.5      51,442          4,5      20,534   55,546
       luci bandona y perdi. Pa e motibo aki mi ta                      2019      5.895     112.2      52.540          5,2      21,150   59,199

       pidi atencion di politiconan pa duna atencion
       na e indicadornan  economico  di Aruba for                      E cifranan a Sali for di informacionnan di CBS y Banco Cen-

       1986 te cu 2019. E ta hopi importante ya cu e                   tral.

       ta indica con e maneho politico a bay durante
       cada aña y tambe durante un periodo. Na un                      E cifranan di e costo pa e canasta familiar a ser calcula di 1994

       otro ocacion lo splica mas profundo e indica-                   bay atras te 1986 a base di inflación
       dornan

       Dor di e pandemia, pa 2020 y 2021 no tin in-                    Nota  personal. Den e PIB falta un parti cu e turista ta paga pa

       formacionnan cu por ser compara.                                su hotel na Aruba directamente na e cadena di Hotel na Merca
       Claramente ta bisto con e posicion di e traha-                  of na e país unda e cadena  ta registra. Ta nan accountant ta

       dor a keda bay atrás den Status Aparte.                         duna e cifranan.

       E indicadornan  economico  mi  ta saca  for  di
       CBS y Banco Central ya for di hopi aña caba.                                                 <Continuacion na siguiente pagina>
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28